Popa Tanda, de Ioan Slavici- argumentare la specie
Nuvela este o specie a genului epic in proza, de
dimensiuni medii, cu un singur fir narativ ce prezinta un conflict bine
conturat, iar accentul cade pe caracterizarea personajului principal surprins in
diferite ipostaze.
Consider ca opera literara ,,Popa Tanda'' se incadreaza in
aceasta specie, deoarece respecta toate particularitatile sale.
In primul rand, textul are toate trasaturile unei
opere epice: actiune (incercarile preotului Trandafir de a-i schimba pe
saraceni), narator omniscient, care relateaza la persoana a III-a (nu arata,
sunt de prisos) si personaje (preotul, sotia sa, satenii). In plus, textul are
dimensiuni medii, iar intamplarile sunt organizate pe un singur fir narativ.
In al doilea rand, in centrul actiunii se afla
parintele Trandafir, surprins in evolutie: de la preotul novice la omul cu
experienta in finalul textului, iubit si respectat de consateni, pentru ca a
reusit sa le ofere un trai mai bun. Modul de expunere predominant este
naratiunea, care interfereaza cu descrierea (prezentarea imaginii celor doua
sate) si cu dialogul.
Coordonatele
temporale sunt sugestive, fiind fixate prin cele doua ipostaze ale
protagonistului: la tinerete si la senectute, iar spatiul este reprezentat de
mediul rural transilvanean.
In concluzie, intrunind toate aceste caracteristici,
opera literara ,,Popa Tanda'' de Ioan Slavici este o nuvela.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu