Probă scrisă
Limba şi literatura română
Testul 32
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Foicica macului,
Jelui-m-aș și n-am cui.
Să mă jelui vântului,
Vântului, Crivățului?
Bate vântul,
Arde câmpul,
Îmi lasă jalea și gândul.
Jelui-m-aș câmpului,
Câmpului și drumului,
Dar mi-e câmpul pustiit,
Tot de jalea mea pârlit.
Jelui-m-aș drumului,
Drumului pustiului,
Dar nici el n-are putință:
Chinul meu n-are credință.
Jelui-m-aș codrului,
Codrului voinicului:
Codrul are frunza verde
Și pe mine nu mă crede.
Foaie verde măr pitic,
Nu mai zi, flăcău, nimic.
N-ai pierit cât ai fost mic
Dar acum, când ești voinic?
***, Jelui-m-aș, cules de G. Dem. Teodorescu
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: bate, chinul. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența n-are credință. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului frunză. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conține diftong și unul care conține vocale în hiat din versurile: Foicica
macului / Jelui-m-aș și n-am cui. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din primele patru versuri și măsura versului: Jelui-m-aș câmpului. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară doină populară a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale doinei populare;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Rezervația de bujori de stepă de la Zau de Câmpie a fost dezvoltată datorită efortului de peste 60
de ani depus de regretatul custode onorific Marcu Sâncrăianu [...].
Cei ce l-au cunoscut pe Marcu Sâncrăianu au auzit și povestea despre cum s-a născut pasiunea sa
pentru bujori. Potrivit poveștii, totul a început în ziua de 10 mai 1923, de Ziua Regelui, când oamenii au ieșit la iarbă verde. La petrecere, a fost invitat și academicianul Alexandru Borza, care și-a dorit să
povestească despre aceste flori, iar Marcu Sâncrăianu, care își însoțea tatăl – primar al comunei Zau de Câmpie – a ascultat cu atenție povestea profesorului. Acesta a spus că, în momentul în care profesorul și-a exprimat temerea că bujorii de la Zau ar putea dispărea, a exclamat: „Nu te teme!”, iar lumea din sat s-a amuzat pe seama lui. Abia câțiva ani mai târziu, oamenii din sat au început să-l ia în serios, întrucât se deplasa zilnic la rezervație pentru a îngriji florile.
Din acel moment, Marcu Sâncrăianu și-a dedicat viața gingașelor flori și a învățat din cărți, deși avea
doar șase clase, cum să îngrijească bujorii de stepă. Aproape zi de zi de atunci – mai ales în perioada
de înflorire și de însămânțare – [...] Marcu Sâncraiu a fost lângă florile sale și a avut grijă să-și
pregătească din timp un ucenic la fel de devotat, pe Octavian Călugăr, care a preluat treptat custodia
rezervației.
În Rezervația de la Zau de Câmpie sunt două loturi [...]. În rezervația de sus, de 2,5 hectare, înainte
de 1950 erau sub 10 000 de exemplare, la inventarul din 2014 erau 20 000 de exemplare, iar în rezervația de jos, care are un hectar, sunt peste 30 000 de exemplare.
Primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când
floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.
Dorina Matiș, Au înflorit bujorii de stepă de la Zau de Câmpie, singurul loc de pe continent
unde au supraviețuit, www.agrerpres.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– localitatea în care se află rezervația de bujori de stepă;
– numele primului custode onorific al rezervației. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și sursa articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: când floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând felul
acesteia: La petrecere, a fost invitat și academicianul Alexandru Borza, care și-a dorit să povestească
despre aceste flori. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
B. Redactează o descriere literară, de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj de câmpie.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două caracteristici ale peisajului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Limba şi literatura română
Testul 32
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Foicica macului,
Jelui-m-aș și n-am cui.
Să mă jelui vântului,
Vântului, Crivățului?
Bate vântul,
Arde câmpul,
Îmi lasă jalea și gândul.
Jelui-m-aș câmpului,
Câmpului și drumului,
Dar mi-e câmpul pustiit,
Tot de jalea mea pârlit.
Jelui-m-aș drumului,
Drumului pustiului,
Dar nici el n-are putință:
Chinul meu n-are credință.
Jelui-m-aș codrului,
Codrului voinicului:
Codrul are frunza verde
Și pe mine nu mă crede.
Foaie verde măr pitic,
Nu mai zi, flăcău, nimic.
N-ai pierit cât ai fost mic
Dar acum, când ești voinic?
***, Jelui-m-aș, cules de G. Dem. Teodorescu
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: bate, chinul. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența n-are credință. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului frunză. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conține diftong și unul care conține vocale în hiat din versurile: Foicica
macului / Jelui-m-aș și n-am cui. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din primele patru versuri și măsura versului: Jelui-m-aș câmpului. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară doină populară a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale doinei populare;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Rezervația de bujori de stepă de la Zau de Câmpie a fost dezvoltată datorită efortului de peste 60
de ani depus de regretatul custode onorific Marcu Sâncrăianu [...].
Cei ce l-au cunoscut pe Marcu Sâncrăianu au auzit și povestea despre cum s-a născut pasiunea sa
pentru bujori. Potrivit poveștii, totul a început în ziua de 10 mai 1923, de Ziua Regelui, când oamenii au ieșit la iarbă verde. La petrecere, a fost invitat și academicianul Alexandru Borza, care și-a dorit să
povestească despre aceste flori, iar Marcu Sâncrăianu, care își însoțea tatăl – primar al comunei Zau de Câmpie – a ascultat cu atenție povestea profesorului. Acesta a spus că, în momentul în care profesorul și-a exprimat temerea că bujorii de la Zau ar putea dispărea, a exclamat: „Nu te teme!”, iar lumea din sat s-a amuzat pe seama lui. Abia câțiva ani mai târziu, oamenii din sat au început să-l ia în serios, întrucât se deplasa zilnic la rezervație pentru a îngriji florile.
Din acel moment, Marcu Sâncrăianu și-a dedicat viața gingașelor flori și a învățat din cărți, deși avea
doar șase clase, cum să îngrijească bujorii de stepă. Aproape zi de zi de atunci – mai ales în perioada
de înflorire și de însămânțare – [...] Marcu Sâncraiu a fost lângă florile sale și a avut grijă să-și
pregătească din timp un ucenic la fel de devotat, pe Octavian Călugăr, care a preluat treptat custodia
rezervației.
În Rezervația de la Zau de Câmpie sunt două loturi [...]. În rezervația de sus, de 2,5 hectare, înainte
de 1950 erau sub 10 000 de exemplare, la inventarul din 2014 erau 20 000 de exemplare, iar în rezervația de jos, care are un hectar, sunt peste 30 000 de exemplare.
Primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când
floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.
Dorina Matiș, Au înflorit bujorii de stepă de la Zau de Câmpie, singurul loc de pe continent
unde au supraviețuit, www.agrerpres.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– localitatea în care se află rezervația de bujori de stepă;
– numele primului custode onorific al rezervației. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și sursa articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: când floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând felul
acesteia: La petrecere, a fost invitat și academicianul Alexandru Borza, care și-a dorit să povestească
despre aceste flori. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
B. Redactează o descriere literară, de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj de câmpie.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două caracteristici ale peisajului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu