https://www.didactic.ro/materiale-didactice/descarcare/380607?from=preview
Se afișează postările cu eticheta teste evaluare nationala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta teste evaluare nationala. Afișați toate postările
E.N Varianta 35-2020
Probă scrisă
Limba şi literatura română
Testul 35
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Mâncând lupul chiar ca zece,
Era aproape să se-nece
Cu un os ce-n gât stătusă;
În zadar, sărmanul, tusă,
Căci d-a-l scoate
Nu mai poate,
Și-i să pară c-a să moară.
Când, văzând pe o cocoară,
Semn-i face cu picior
Ca să-i deie agiutor.
Iată, pasărea ghibace
Operația-i face,
Ș-acel os
Din gât i-au scos.
Apoi cere legiuită
Pentru lucru mulțămită!
— Mulțămită! – lupu-i zice,
Oare nu ești tu ferice
Că din gât nesățios
Capul teafăr ți l-ai scos?
Sărmănico, fugi din drum,
De mă sperii, te sugrum!
Gheorghe Asachi, Lupul și cucoara
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: teafăr, fugi. 4 puncte
2. Menționează rolul liniei de dialog din secvența: — Mulțămită!. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului a face. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din versurile: Când, văzând pe o cocoară,/Semn-i face cu picior / Ca să-i deie agiutor. / Iată, pasărea ghibace / Operația-i face. 4 puncte
5. Numește două moduri de expunere identificate în text. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care cocorul așteaptă mulţumire. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară fabulă a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale fabulei;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Cel mai bine adaptat șoim la viața de oraș este vânturelul roșu („Falco tinnunculus”). Este, de fapt,
șoimul pe care îl vom întâlni cel mai des pe continentul european, o pasăre capabilă să vadă în spectru UV […]. Se instalează fără probleme în nișele de clădiri, în aerisirile de la debara sau de la baie, uneori și în jardiniera unde s-au uscat mușcatele de acum un an. Dar, de departe, cel mai important oaspete din orașe este șoimul călător („Falco peregrinus”). Este cea mai rapidă viețuitoare de pe planetă. Da, este încă şi mai rapid decât ghepardul. Atunci când se lansează în picaj, un șoim călător atinge viteze care trec de 330 de kilometri pe oră. Când șoimul călător trece pe deasupra Pieții Universității, stolurile de porumbei învață cât de confortabil este totuși să stai la înghesuială sub o grindă. Un porumbel matur nu are nicio șansă în fața unui asemenea răpitor. Nici nu mai e de mirare că o pereche de șoimi călători trece în patrulare peste Parcul Natural Văcărești, locul unde au fost observate peste 140 de specii de păsări sălbatice.
După ciori și porumbei, pe care oamenii îi urăsc pentru mizeria pe care o fac, probabil că păsările
cele mai detestate din România sunt uliii. Nu există columbofil* care să nu se teamă de ghearele unui
uliu porumbar. La țară, doar apariția unei siluete de răpitor duce la golirea poieții de găini. […] Pentru uliu nu e greu, strânge aripile, vine în picaj și „preia” din voleu tânăra pasăre de curte care nu s-a mișcat vioi la semnalul de alarmă. Pentru țăranul român, diferența dintre uliul porumbar și cel păsărar contează prea puțin. Dacă ajungem la finețuri precum șorecar comun, mare sau încălțat, rezultatul e același. Poate doar la viespar și la șerpar să se manifeste o toleranță mai mare, dar nimic nu întrece furia columbofililor. Nu au fost puține cazurile când oamenii au investit mult în porumbei de curse sau ornamentali și s-au trezit cu stolul zburătăcit. Replica a fost simplă și crudă – capcane cu care să fie prinse răpitoarele.
Ovidiu Neculai Bufnilă, De la șoimi la acvile, în Dilema veche, nr. 743/2018
*columbofil – crescător de porumbei
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele celei mai rapide viețuitoare de pe pământ;
– locul unde au fost observate peste 140 de specii e păsări sălbatice. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și denumirea publicației din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și genul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: dar nimic nu întrece furia columbofililor. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propozițiile subordonate, precizând felul acestora: Nici nu mai e de
mirare că o pereche de șoimi călători trece în patrulare peste Parcul Natural Văcărești, locul unde au fost observate peste 140 de specii de păsări sălbatice. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin adverbul relativ când. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare cu un
porumbel. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Limba şi literatura română
Testul 35
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Mâncând lupul chiar ca zece,
Era aproape să se-nece
Cu un os ce-n gât stătusă;
În zadar, sărmanul, tusă,
Căci d-a-l scoate
Nu mai poate,
Și-i să pară c-a să moară.
Când, văzând pe o cocoară,
Semn-i face cu picior
Ca să-i deie agiutor.
Iată, pasărea ghibace
Operația-i face,
Ș-acel os
Din gât i-au scos.
Apoi cere legiuită
Pentru lucru mulțămită!
— Mulțămită! – lupu-i zice,
Oare nu ești tu ferice
Că din gât nesățios
Capul teafăr ți l-ai scos?
Sărmănico, fugi din drum,
De mă sperii, te sugrum!
Gheorghe Asachi, Lupul și cucoara
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: teafăr, fugi. 4 puncte
2. Menționează rolul liniei de dialog din secvența: — Mulțămită!. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului a face. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din versurile: Când, văzând pe o cocoară,/Semn-i face cu picior / Ca să-i deie agiutor. / Iată, pasărea ghibace / Operația-i face. 4 puncte
5. Numește două moduri de expunere identificate în text. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care cocorul așteaptă mulţumire. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară fabulă a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale fabulei;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Cel mai bine adaptat șoim la viața de oraș este vânturelul roșu („Falco tinnunculus”). Este, de fapt,
șoimul pe care îl vom întâlni cel mai des pe continentul european, o pasăre capabilă să vadă în spectru UV […]. Se instalează fără probleme în nișele de clădiri, în aerisirile de la debara sau de la baie, uneori și în jardiniera unde s-au uscat mușcatele de acum un an. Dar, de departe, cel mai important oaspete din orașe este șoimul călător („Falco peregrinus”). Este cea mai rapidă viețuitoare de pe planetă. Da, este încă şi mai rapid decât ghepardul. Atunci când se lansează în picaj, un șoim călător atinge viteze care trec de 330 de kilometri pe oră. Când șoimul călător trece pe deasupra Pieții Universității, stolurile de porumbei învață cât de confortabil este totuși să stai la înghesuială sub o grindă. Un porumbel matur nu are nicio șansă în fața unui asemenea răpitor. Nici nu mai e de mirare că o pereche de șoimi călători trece în patrulare peste Parcul Natural Văcărești, locul unde au fost observate peste 140 de specii de păsări sălbatice.
După ciori și porumbei, pe care oamenii îi urăsc pentru mizeria pe care o fac, probabil că păsările
cele mai detestate din România sunt uliii. Nu există columbofil* care să nu se teamă de ghearele unui
uliu porumbar. La țară, doar apariția unei siluete de răpitor duce la golirea poieții de găini. […] Pentru uliu nu e greu, strânge aripile, vine în picaj și „preia” din voleu tânăra pasăre de curte care nu s-a mișcat vioi la semnalul de alarmă. Pentru țăranul român, diferența dintre uliul porumbar și cel păsărar contează prea puțin. Dacă ajungem la finețuri precum șorecar comun, mare sau încălțat, rezultatul e același. Poate doar la viespar și la șerpar să se manifeste o toleranță mai mare, dar nimic nu întrece furia columbofililor. Nu au fost puține cazurile când oamenii au investit mult în porumbei de curse sau ornamentali și s-au trezit cu stolul zburătăcit. Replica a fost simplă și crudă – capcane cu care să fie prinse răpitoarele.
Ovidiu Neculai Bufnilă, De la șoimi la acvile, în Dilema veche, nr. 743/2018
*columbofil – crescător de porumbei
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele celei mai rapide viețuitoare de pe pământ;
– locul unde au fost observate peste 140 de specii e păsări sălbatice. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și denumirea publicației din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și genul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: dar nimic nu întrece furia columbofililor. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propozițiile subordonate, precizând felul acestora: Nici nu mai e de
mirare că o pereche de șoimi călători trece în patrulare peste Parcul Natural Văcărești, locul unde au fost observate peste 140 de specii de păsări sălbatice. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin adverbul relativ când. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare cu un
porumbel. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N Varianta 34- 2020
Probă scrisă
Limba şi literatura română
Testul 34
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Septembrie cu drumuri de-aramă în pădure,
cu-ntârzieri de cornuri şi povârnişuri moi
pe cari se-opresc din umblet întoarcerile sure
de turme cu talangă şi botul în trifoi,
cu haitele de vânturi goneşte păsări ude
şi toarnă-n desfrunzire făclii cu floarea-n jos,
iar resemnarea-şi rupe un chiot ce se-aude
din via luminată cu pulbere de os.
Cu ochii-nchiși şi părul plăpând arzând în aer,
prin ierburile roşii cu melci pe spin dormind,
în gânduri cu tăişul celui din urmă vaier
şi-n vine inelarea de presimţiri fugind,
mergi singură prin basmul metalic ce se-ncheagă
pe unde-şi trase vara pulpana de azur,
că preajma mea de-altare și-alei te cere-ntreagă
şi-n creştetul simţirii te-nfigi ca plopul dur.
Ştiu: vine-n ţară iarna cu năluciri de sare,
cu punți de somn pe ape ce-n vrajă-ncremenesc,
când lampa te sfințește pe tâmplele amare
și clinchet prinzi de sănii, scăzând pe-un drum domnesc.
Ion Vinea, Dintr-o toamnă (fragment)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: gonește, pulbere.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: cu-ntârzieri de cornuri. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: pe-un drum domnesc; Cu ochii-nchiși. 4 puncte
4. Selectează două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: iar resemnarea-şi rupe un chiot ce
se-aude / din via luminată. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din prima strofă și măsura primului vers al poeziei. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat două figuri de stil diferite, precizând felul acestora. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
liric a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
„Grădina planetară. Cultivarea coexistenței” este titlul bienalei*, și pornește de la metafora botanică
a filosofului şi peisagistului Gilles Clément, metaforă cu o istorie culturală mult mai îndelungată – lumea este o grădină pe care trebuie să o cultivi cu grijă şi căreia trebuie să îi oferi toată atenţia ta. [...]
„Grădina planetară” creată de „Manifesta 12” presupune documentare atentă, intervenții în spaţiu,
peste 50 de artiști şi 20 de locații spectaculoase și alte evenimente colaterale. Practic, bienala e peste
tot, la fel ca toate grijile orașului Palermo, lăsate deoparte în fiecare zi şi reluate odată cu un nou răsărit.
„Grădina planetară” a Manifestei pune în scenă oraşul, aceasta fiind una dintre secțiunile bienalei, dar şi plantele ca resursă fragilă a acestei planete, precum şi acel „out of control”, rețelele invizibile, fluxurile digitale, cea de-a treia secțiune a bienalei.
E fascinant cum lucrările de artă reușesc să rămână aici discrete. [...] De la Palazzo Ajutamicristo,
altfel închis pentru public, dar redeschis cu ocazia bienalei, palat nobiliar din secolul al XV-lea, construit de bancherul Guglielmo Ajutamicristo, care se ocupa cu comerțul cu cereale, pașii ne poartă către Orto Botanico, în Via Lincoln – o grădină spectaculoasă, exotică, născută în 1789, cu păduri de bambuși, arbori bătrâni, imemoriali, spaţii largi cu cactuși înfloriți, nuferi, pești de un roșu aprins, organizare şi, totuși, abandon. Aici, Manifesta intervine la fel de discret, cu câteva lucrări de artă plasate fie în colțuri umbroase de grădină, fie în sere parfumate, cum e cazul cercetării artistului columbian Alberto Baraya, un ierbar cultural, o colecție simbolică de plante artificiale, din Sicilia și Palermo. Te pierzi în această grădină enormă, îmbrăcată în diferite nuanţe de verde, cu plante suculente, plante medicinale și zeci de tipuri de salvie. Arta e şi aici tăcută, cuminte și surprinde delicat grădina şi zumzetul ei, sunetul bambușilor.
Daria Ghiu, Palermo, la pas. Note de călătorie, în dilemaveche.ro
*bienala – eveniment care are loc o dată la doi ani
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care a fost înființată grădina exotică;
– naționalitatea artistului Alberto Baraya, care a organizat un ierbar cultural. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul adjectivelor pronominale subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: Arta e şi aici tăcută, cuminte și surprinde delicat grădina şi zumzetul ei. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propozițiile subordonate, precizând felul acestora: E fascinant cum
lucrările de artă reușesc să rămână aici discrete. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-un parc. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Limba şi literatura română
Testul 34
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Septembrie cu drumuri de-aramă în pădure,
cu-ntârzieri de cornuri şi povârnişuri moi
pe cari se-opresc din umblet întoarcerile sure
de turme cu talangă şi botul în trifoi,
cu haitele de vânturi goneşte păsări ude
şi toarnă-n desfrunzire făclii cu floarea-n jos,
iar resemnarea-şi rupe un chiot ce se-aude
din via luminată cu pulbere de os.
Cu ochii-nchiși şi părul plăpând arzând în aer,
prin ierburile roşii cu melci pe spin dormind,
în gânduri cu tăişul celui din urmă vaier
şi-n vine inelarea de presimţiri fugind,
mergi singură prin basmul metalic ce se-ncheagă
pe unde-şi trase vara pulpana de azur,
că preajma mea de-altare și-alei te cere-ntreagă
şi-n creştetul simţirii te-nfigi ca plopul dur.
Ştiu: vine-n ţară iarna cu năluciri de sare,
cu punți de somn pe ape ce-n vrajă-ncremenesc,
când lampa te sfințește pe tâmplele amare
și clinchet prinzi de sănii, scăzând pe-un drum domnesc.
Ion Vinea, Dintr-o toamnă (fragment)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: gonește, pulbere.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: cu-ntârzieri de cornuri. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: pe-un drum domnesc; Cu ochii-nchiși. 4 puncte
4. Selectează două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: iar resemnarea-şi rupe un chiot ce
se-aude / din via luminată. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din prima strofă și măsura primului vers al poeziei. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat două figuri de stil diferite, precizând felul acestora. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
liric a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
„Grădina planetară. Cultivarea coexistenței” este titlul bienalei*, și pornește de la metafora botanică
a filosofului şi peisagistului Gilles Clément, metaforă cu o istorie culturală mult mai îndelungată – lumea este o grădină pe care trebuie să o cultivi cu grijă şi căreia trebuie să îi oferi toată atenţia ta. [...]
„Grădina planetară” creată de „Manifesta 12” presupune documentare atentă, intervenții în spaţiu,
peste 50 de artiști şi 20 de locații spectaculoase și alte evenimente colaterale. Practic, bienala e peste
tot, la fel ca toate grijile orașului Palermo, lăsate deoparte în fiecare zi şi reluate odată cu un nou răsărit.
„Grădina planetară” a Manifestei pune în scenă oraşul, aceasta fiind una dintre secțiunile bienalei, dar şi plantele ca resursă fragilă a acestei planete, precum şi acel „out of control”, rețelele invizibile, fluxurile digitale, cea de-a treia secțiune a bienalei.
E fascinant cum lucrările de artă reușesc să rămână aici discrete. [...] De la Palazzo Ajutamicristo,
altfel închis pentru public, dar redeschis cu ocazia bienalei, palat nobiliar din secolul al XV-lea, construit de bancherul Guglielmo Ajutamicristo, care se ocupa cu comerțul cu cereale, pașii ne poartă către Orto Botanico, în Via Lincoln – o grădină spectaculoasă, exotică, născută în 1789, cu păduri de bambuși, arbori bătrâni, imemoriali, spaţii largi cu cactuși înfloriți, nuferi, pești de un roșu aprins, organizare şi, totuși, abandon. Aici, Manifesta intervine la fel de discret, cu câteva lucrări de artă plasate fie în colțuri umbroase de grădină, fie în sere parfumate, cum e cazul cercetării artistului columbian Alberto Baraya, un ierbar cultural, o colecție simbolică de plante artificiale, din Sicilia și Palermo. Te pierzi în această grădină enormă, îmbrăcată în diferite nuanţe de verde, cu plante suculente, plante medicinale și zeci de tipuri de salvie. Arta e şi aici tăcută, cuminte și surprinde delicat grădina şi zumzetul ei, sunetul bambușilor.
Daria Ghiu, Palermo, la pas. Note de călătorie, în dilemaveche.ro
*bienala – eveniment care are loc o dată la doi ani
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care a fost înființată grădina exotică;
– naționalitatea artistului Alberto Baraya, care a organizat un ierbar cultural. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul adjectivelor pronominale subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: Arta e şi aici tăcută, cuminte și surprinde delicat grădina şi zumzetul ei. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propozițiile subordonate, precizând felul acestora: E fascinant cum
lucrările de artă reușesc să rămână aici discrete. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-un parc. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N Varianta 33-2020
Probă scrisă
Limba şi literatura română
Testul 33
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Bucătarul împăratului, trezindu-se ca după obicei cu noapte, a dat o raită pe la voinicii cari atuncea
dormeau. Bucătarul, când a văzut balaurul mort, i-a tăiat capetele și cu dânsele în spinare a fost înaintea împăratului, zicând că el a ucis dihania cu satârul, că satârul lui e vrăjit și că nu și-a adus aminte până în noaptea cea lungă.
Împăratului nu-i cam venea să împartă cu bucătarul împărăția pe din două, dar își dăduse cuvântul
și, om de cuvânt și de omenie, ce era, și de bucurie c-a scăpat de noaptea cea lungă și de balaur, a făcut o masă mare la care bucătarul sta în frunte, în locul de cinste al viteazului, pe șapte perne, și îmbrăcat în haine de mătase, cu paftale împărătești de aur, bătute în pietre scumpe. […]
Tocmai când împăratul cu cupa în mână voia să închine în cinstea bucătarului, numai iată că intră
aicea, nepoftit, Român-Verde.
Împăratul l-a întrebat:
— Ce veste poveste, voinice?
— Să trăiești, Măria Ta! Eu am ucis balaurul cel cu șapte capete și am dezlegat vremea de s-a
revărsat ziua după noaptea cea lungă.
Dar bucătarul odată a sărit cu gura și, bătând cu pumnul în masă, răcnea:
— Nu-l crede, împărate, că-l știu eu pe dumnealui, că, de mincinos ce e, i s-a dus buhul ca de popă
tuns. La plăcinte dă înainte și la război înapoi.
Dar împăratul, care nu știa ce să creadă mai curând, a luat pe Român-Verde la întrebat:
— Bine. Zici că tu ai ucis balaurul, dar cu ce dovedești?
Voinicul a prins la limbă și a spus:
— Să dovedească mai întâi... viteazul din fruntea mesei, dacă el a ucis dihania cea cu șapte capete!
— Firește că eu am ucis-o cu satârul meu, că e vrăjit de ielele cele rele. […]
Român-Verde l-a mai întrebat:
— Dar capetele acestea au limbi ori n-au?
Iar bucătarul a început a îngăima:
— De! Ce să zic? Au. Că... poate fi gură de balaur fără limbă?
— Adică vrei să zici că au avut, că acuma nu mai au? a cuvântat voinicul.
— Ba nu! a răspuns bucătarul. Și acuma ieși afară, că eu sunt cel mai mare aicea, că de nu, spun
satârului să-ți taie capul și ție!
Satârul era pus în mijlocul mesei.
— Spune! a grăit voinicul, îndrăzneț.
Lumea de la masă a început a ruga pe bucătar să nu facă una ca-asta. Dar bucătarul, crezându-și
minciunile, înfuriat și fără milă, a poruncit:
— Satâre, ia taie gâtul mincinosului de la ușă!
Dar satârul nici nu s-a mișcat.
Mesenii au început a se uita unul la altul și a zâmbi. Dar împăratul voind să afle adevărul, că-i era
plăcut voinicul după vorbă și după chip, a poruncit slugilor să caute capetele de balaur, de au în gură ori n-au limbă. Și s-a văzut numaidecât că au limbile tăiate.
Bucătarul, când a văzut una ca asta, a început mai domol:
— Așa e, uitasem că balaurul acesta n-a avut limbi niciodată, de aceea înghițea nemestecat. Nu
mai căutați degeaba!
— Ba a avut și numai cine s-a luptat cu dânsul și l-a ucis le poate arăta acuma, a spus
Român-Verde.
***, Balaurul cu douăsprezece capete, basm cules de Alexandru Bardieru
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: răcnea, domol.
4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența: — Ce veste poveste, voinice?. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: de bucurie c-a scăpat de noaptea
cea lungă și de balaur, a făcut o masă mare; paftale împărătești de aur, bătute în pietre. 4 puncte
4. Transcrie un cuvânt care conține diftong şi unul care conţine triftong din secvențele: a dat o raită pe la voinicii cari atuncea dormeau; de credeai că a apucat pe Dumnezeu de-un picior. 4 puncte
5. Numește două moduri de expunere folosite în textul de mai sus. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care împăratul acceptă să împartă cu bucătarul său
împărăția. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară basm popular a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi patru trăsături ale basmului popular;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale basmului popular, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
La Timișoara are loc, pe 1 și 2 iunie, încă o premieră în România: „Scripta Volant, festival
internațional de zmeie, literatură, muzică şi arte plastice”. „Cărțile își vor lua zborul pe cer, alături de
zmeie, zmeiele se vor lăsa scrise cu poezie, poezia va antrena speranța, speranțele vor aduce zâmbetul
bucuriei. Vom învăța împreună să ne uităm în înalt. Vom reînvăța cum e să fii copil. Vom râde, vom
dansa sub ploaia adusă de actori, vom desena, vom scrie, vom cânta”, descrie cât se poate de plastic
acest eveniment Sorina Jecza, de la Fundația Triade. Înălțătorii de zmeie nu vin doar din România, ci și din Germania, Austria, Turcia şi Ungaria.
Cel mai așteptat moment e programat vineri, 2 iunie, când la sol şi în aer va fi lansat volumul care
a dat numele festivalului: „Scripta volant – O enciclopedie a zmeielor”, de Șerban Foarță. „Himerele
valahe” ale poetului Aurel Șorobetea vor pleca și ele în lume, să-și caute locul. Scriitorii Adina Popescu, Alexandru Potcoavă, Andrei Mocuța, Lia Faur şi Șerban Axinte vor conduce atelierele de lectură şi scriere creativă. Alina Cioară, artist vizual, lansează o provocare la un atelier dada de picto-poezie, iar portretista Lorena Garoiu şi sculptorul Bogdan Nueleanu vor antrena participanții la festival în arta portretisticii şi a modelajului. Asociația cultural-educațională „Melopolis” va organiza ateliere muzicale interactive pentru copii, iar pe 1 Iunie va fi lansat cel mai nou număr al revistei „Fabulafia”. Seara de 1 Iunie se va încheia cu un spectacol de foc şi apă al Companiei de teatru „Phantasia” – Timișoara, în colaborare cu Ort-Iki Babszinhaz Debrecen, regia Dio Zoltan şi Eva Labadi.
Cristina Tomescu, Festival internațional de zmeie la Timișoara: „Scripta Volant”,
de la Șerban Foarță spre copilărie, www.debanat.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– orașul în care se desfășoară festivalul „Scripta Volant”;
– data la care revista „Fabulafia” își lansează cel mai recent număr. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și sursa articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul pronumelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: Cel mai așteptat moment e programat vineri. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propozițiile subordonate, precizând felul acestora: Vom învăța
împreună să ne uităm în înalt. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unui festival dedicat copiilor. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Limba şi literatura română
Testul 33
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Bucătarul împăratului, trezindu-se ca după obicei cu noapte, a dat o raită pe la voinicii cari atuncea
dormeau. Bucătarul, când a văzut balaurul mort, i-a tăiat capetele și cu dânsele în spinare a fost înaintea împăratului, zicând că el a ucis dihania cu satârul, că satârul lui e vrăjit și că nu și-a adus aminte până în noaptea cea lungă.
Împăratului nu-i cam venea să împartă cu bucătarul împărăția pe din două, dar își dăduse cuvântul
și, om de cuvânt și de omenie, ce era, și de bucurie c-a scăpat de noaptea cea lungă și de balaur, a făcut o masă mare la care bucătarul sta în frunte, în locul de cinste al viteazului, pe șapte perne, și îmbrăcat în haine de mătase, cu paftale împărătești de aur, bătute în pietre scumpe. […]
Tocmai când împăratul cu cupa în mână voia să închine în cinstea bucătarului, numai iată că intră
aicea, nepoftit, Român-Verde.
Împăratul l-a întrebat:
— Ce veste poveste, voinice?
— Să trăiești, Măria Ta! Eu am ucis balaurul cel cu șapte capete și am dezlegat vremea de s-a
revărsat ziua după noaptea cea lungă.
Dar bucătarul odată a sărit cu gura și, bătând cu pumnul în masă, răcnea:
— Nu-l crede, împărate, că-l știu eu pe dumnealui, că, de mincinos ce e, i s-a dus buhul ca de popă
tuns. La plăcinte dă înainte și la război înapoi.
Dar împăratul, care nu știa ce să creadă mai curând, a luat pe Român-Verde la întrebat:
— Bine. Zici că tu ai ucis balaurul, dar cu ce dovedești?
Voinicul a prins la limbă și a spus:
— Să dovedească mai întâi... viteazul din fruntea mesei, dacă el a ucis dihania cea cu șapte capete!
— Firește că eu am ucis-o cu satârul meu, că e vrăjit de ielele cele rele. […]
Român-Verde l-a mai întrebat:
— Dar capetele acestea au limbi ori n-au?
Iar bucătarul a început a îngăima:
— De! Ce să zic? Au. Că... poate fi gură de balaur fără limbă?
— Adică vrei să zici că au avut, că acuma nu mai au? a cuvântat voinicul.
— Ba nu! a răspuns bucătarul. Și acuma ieși afară, că eu sunt cel mai mare aicea, că de nu, spun
satârului să-ți taie capul și ție!
Satârul era pus în mijlocul mesei.
— Spune! a grăit voinicul, îndrăzneț.
Lumea de la masă a început a ruga pe bucătar să nu facă una ca-asta. Dar bucătarul, crezându-și
minciunile, înfuriat și fără milă, a poruncit:
— Satâre, ia taie gâtul mincinosului de la ușă!
Dar satârul nici nu s-a mișcat.
Mesenii au început a se uita unul la altul și a zâmbi. Dar împăratul voind să afle adevărul, că-i era
plăcut voinicul după vorbă și după chip, a poruncit slugilor să caute capetele de balaur, de au în gură ori n-au limbă. Și s-a văzut numaidecât că au limbile tăiate.
Bucătarul, când a văzut una ca asta, a început mai domol:
— Așa e, uitasem că balaurul acesta n-a avut limbi niciodată, de aceea înghițea nemestecat. Nu
mai căutați degeaba!
— Ba a avut și numai cine s-a luptat cu dânsul și l-a ucis le poate arăta acuma, a spus
Român-Verde.
***, Balaurul cu douăsprezece capete, basm cules de Alexandru Bardieru
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: răcnea, domol.
4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența: — Ce veste poveste, voinice?. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: de bucurie c-a scăpat de noaptea
cea lungă și de balaur, a făcut o masă mare; paftale împărătești de aur, bătute în pietre. 4 puncte
4. Transcrie un cuvânt care conține diftong şi unul care conţine triftong din secvențele: a dat o raită pe la voinicii cari atuncea dormeau; de credeai că a apucat pe Dumnezeu de-un picior. 4 puncte
5. Numește două moduri de expunere folosite în textul de mai sus. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care împăratul acceptă să împartă cu bucătarul său
împărăția. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară basm popular a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi patru trăsături ale basmului popular;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale basmului popular, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
La Timișoara are loc, pe 1 și 2 iunie, încă o premieră în România: „Scripta Volant, festival
internațional de zmeie, literatură, muzică şi arte plastice”. „Cărțile își vor lua zborul pe cer, alături de
zmeie, zmeiele se vor lăsa scrise cu poezie, poezia va antrena speranța, speranțele vor aduce zâmbetul
bucuriei. Vom învăța împreună să ne uităm în înalt. Vom reînvăța cum e să fii copil. Vom râde, vom
dansa sub ploaia adusă de actori, vom desena, vom scrie, vom cânta”, descrie cât se poate de plastic
acest eveniment Sorina Jecza, de la Fundația Triade. Înălțătorii de zmeie nu vin doar din România, ci și din Germania, Austria, Turcia şi Ungaria.
Cel mai așteptat moment e programat vineri, 2 iunie, când la sol şi în aer va fi lansat volumul care
a dat numele festivalului: „Scripta volant – O enciclopedie a zmeielor”, de Șerban Foarță. „Himerele
valahe” ale poetului Aurel Șorobetea vor pleca și ele în lume, să-și caute locul. Scriitorii Adina Popescu, Alexandru Potcoavă, Andrei Mocuța, Lia Faur şi Șerban Axinte vor conduce atelierele de lectură şi scriere creativă. Alina Cioară, artist vizual, lansează o provocare la un atelier dada de picto-poezie, iar portretista Lorena Garoiu şi sculptorul Bogdan Nueleanu vor antrena participanții la festival în arta portretisticii şi a modelajului. Asociația cultural-educațională „Melopolis” va organiza ateliere muzicale interactive pentru copii, iar pe 1 Iunie va fi lansat cel mai nou număr al revistei „Fabulafia”. Seara de 1 Iunie se va încheia cu un spectacol de foc şi apă al Companiei de teatru „Phantasia” – Timișoara, în colaborare cu Ort-Iki Babszinhaz Debrecen, regia Dio Zoltan şi Eva Labadi.
Cristina Tomescu, Festival internațional de zmeie la Timișoara: „Scripta Volant”,
de la Șerban Foarță spre copilărie, www.debanat.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– orașul în care se desfășoară festivalul „Scripta Volant”;
– data la care revista „Fabulafia” își lansează cel mai recent număr. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și sursa articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul pronumelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: Cel mai așteptat moment e programat vineri. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propozițiile subordonate, precizând felul acestora: Vom învăța
împreună să ne uităm în înalt. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unui festival dedicat copiilor. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N Varianta 32-2020
Probă scrisă
Limba şi literatura română
Testul 32
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Foicica macului,
Jelui-m-aș și n-am cui.
Să mă jelui vântului,
Vântului, Crivățului?
Bate vântul,
Arde câmpul,
Îmi lasă jalea și gândul.
Jelui-m-aș câmpului,
Câmpului și drumului,
Dar mi-e câmpul pustiit,
Tot de jalea mea pârlit.
Jelui-m-aș drumului,
Drumului pustiului,
Dar nici el n-are putință:
Chinul meu n-are credință.
Jelui-m-aș codrului,
Codrului voinicului:
Codrul are frunza verde
Și pe mine nu mă crede.
Foaie verde măr pitic,
Nu mai zi, flăcău, nimic.
N-ai pierit cât ai fost mic
Dar acum, când ești voinic?
***, Jelui-m-aș, cules de G. Dem. Teodorescu
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: bate, chinul. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența n-are credință. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului frunză. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conține diftong și unul care conține vocale în hiat din versurile: Foicica
macului / Jelui-m-aș și n-am cui. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din primele patru versuri și măsura versului: Jelui-m-aș câmpului. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară doină populară a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale doinei populare;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Rezervația de bujori de stepă de la Zau de Câmpie a fost dezvoltată datorită efortului de peste 60
de ani depus de regretatul custode onorific Marcu Sâncrăianu [...].
Cei ce l-au cunoscut pe Marcu Sâncrăianu au auzit și povestea despre cum s-a născut pasiunea sa
pentru bujori. Potrivit poveștii, totul a început în ziua de 10 mai 1923, de Ziua Regelui, când oamenii au ieșit la iarbă verde. La petrecere, a fost invitat și academicianul Alexandru Borza, care și-a dorit să
povestească despre aceste flori, iar Marcu Sâncrăianu, care își însoțea tatăl – primar al comunei Zau de Câmpie – a ascultat cu atenție povestea profesorului. Acesta a spus că, în momentul în care profesorul și-a exprimat temerea că bujorii de la Zau ar putea dispărea, a exclamat: „Nu te teme!”, iar lumea din sat s-a amuzat pe seama lui. Abia câțiva ani mai târziu, oamenii din sat au început să-l ia în serios, întrucât se deplasa zilnic la rezervație pentru a îngriji florile.
Din acel moment, Marcu Sâncrăianu și-a dedicat viața gingașelor flori și a învățat din cărți, deși avea
doar șase clase, cum să îngrijească bujorii de stepă. Aproape zi de zi de atunci – mai ales în perioada
de înflorire și de însămânțare – [...] Marcu Sâncraiu a fost lângă florile sale și a avut grijă să-și
pregătească din timp un ucenic la fel de devotat, pe Octavian Călugăr, care a preluat treptat custodia
rezervației.
În Rezervația de la Zau de Câmpie sunt două loturi [...]. În rezervația de sus, de 2,5 hectare, înainte
de 1950 erau sub 10 000 de exemplare, la inventarul din 2014 erau 20 000 de exemplare, iar în rezervația de jos, care are un hectar, sunt peste 30 000 de exemplare.
Primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când
floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.
Dorina Matiș, Au înflorit bujorii de stepă de la Zau de Câmpie, singurul loc de pe continent
unde au supraviețuit, www.agrerpres.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– localitatea în care se află rezervația de bujori de stepă;
– numele primului custode onorific al rezervației. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și sursa articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: când floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând felul
acesteia: La petrecere, a fost invitat și academicianul Alexandru Borza, care și-a dorit să povestească
despre aceste flori. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
B. Redactează o descriere literară, de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj de câmpie.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două caracteristici ale peisajului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Limba şi literatura română
Testul 32
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Foicica macului,
Jelui-m-aș și n-am cui.
Să mă jelui vântului,
Vântului, Crivățului?
Bate vântul,
Arde câmpul,
Îmi lasă jalea și gândul.
Jelui-m-aș câmpului,
Câmpului și drumului,
Dar mi-e câmpul pustiit,
Tot de jalea mea pârlit.
Jelui-m-aș drumului,
Drumului pustiului,
Dar nici el n-are putință:
Chinul meu n-are credință.
Jelui-m-aș codrului,
Codrului voinicului:
Codrul are frunza verde
Și pe mine nu mă crede.
Foaie verde măr pitic,
Nu mai zi, flăcău, nimic.
N-ai pierit cât ai fost mic
Dar acum, când ești voinic?
***, Jelui-m-aș, cules de G. Dem. Teodorescu
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: bate, chinul. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența n-are credință. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului frunză. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conține diftong și unul care conține vocale în hiat din versurile: Foicica
macului / Jelui-m-aș și n-am cui. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din primele patru versuri și măsura versului: Jelui-m-aș câmpului. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară doină populară a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale doinei populare;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Rezervația de bujori de stepă de la Zau de Câmpie a fost dezvoltată datorită efortului de peste 60
de ani depus de regretatul custode onorific Marcu Sâncrăianu [...].
Cei ce l-au cunoscut pe Marcu Sâncrăianu au auzit și povestea despre cum s-a născut pasiunea sa
pentru bujori. Potrivit poveștii, totul a început în ziua de 10 mai 1923, de Ziua Regelui, când oamenii au ieșit la iarbă verde. La petrecere, a fost invitat și academicianul Alexandru Borza, care și-a dorit să
povestească despre aceste flori, iar Marcu Sâncrăianu, care își însoțea tatăl – primar al comunei Zau de Câmpie – a ascultat cu atenție povestea profesorului. Acesta a spus că, în momentul în care profesorul și-a exprimat temerea că bujorii de la Zau ar putea dispărea, a exclamat: „Nu te teme!”, iar lumea din sat s-a amuzat pe seama lui. Abia câțiva ani mai târziu, oamenii din sat au început să-l ia în serios, întrucât se deplasa zilnic la rezervație pentru a îngriji florile.
Din acel moment, Marcu Sâncrăianu și-a dedicat viața gingașelor flori și a învățat din cărți, deși avea
doar șase clase, cum să îngrijească bujorii de stepă. Aproape zi de zi de atunci – mai ales în perioada
de înflorire și de însămânțare – [...] Marcu Sâncraiu a fost lângă florile sale și a avut grijă să-și
pregătească din timp un ucenic la fel de devotat, pe Octavian Călugăr, care a preluat treptat custodia
rezervației.
În Rezervația de la Zau de Câmpie sunt două loturi [...]. În rezervația de sus, de 2,5 hectare, înainte
de 1950 erau sub 10 000 de exemplare, la inventarul din 2014 erau 20 000 de exemplare, iar în rezervația de jos, care are un hectar, sunt peste 30 000 de exemplare.
Primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când
floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.
Dorina Matiș, Au înflorit bujorii de stepă de la Zau de Câmpie, singurul loc de pe continent
unde au supraviețuit, www.agrerpres.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– localitatea în care se află rezervația de bujori de stepă;
– numele primului custode onorific al rezervației. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și sursa articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: când floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând felul
acesteia: La petrecere, a fost invitat și academicianul Alexandru Borza, care și-a dorit să povestească
despre aceste flori. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
B. Redactează o descriere literară, de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj de câmpie.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două caracteristici ale peisajului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N.Varianta 31-2020
Testul 31
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Cu toate stăruințele mele, până să sfârșesc scrisoarea, Ilie Chioarul n-a vrut cu niciun chip să se
așeze pe scaun. În picioare, lângă birou, nu-și dezlipea ochii de la foaia pe care se înșirau slovele. Ca
toți neștiutorii de carte, socotea scrisul o tainică vrăjitoare pe care nu îndrăznea să o turbure.
În mâinile uriașe și păroase, își frământa pălăria, țistuindu-și băiatul neastâmpărat. Dar copilul
pierzând sfiala de la început, în vârful picioarelor, se apropia de cadrele de pe pereți, de rafturile
bibliotecii, de statuetele așezate pe etajere, cercetând totul cu ochi uimiți și lacomi.
Pe sub gene îl urmăream din când în când, cum abia îndrăznea să atingă o carte ori să răsfoiască
un album. În privire îi străluceau atâta curiozitate inteligentă și atâta dorință, că i-am făcut semn rumânului să-l lase în pace.
Apoi, încheind scrisoarea pe care plugarul o înfășură, cu deosebită grijă, în basma și o strecură în
chimir, am ieșit să-l întovărășesc câțiva pași, la vale, spre sat. Încetinind mersul sub teii care stropeau
încă picuri de ploaie, i-am dat câteva sfaturi. I-am hotărât și un mic ajutor, cât timp copilul îi va umbla prin școli. Turburat, nu găsea cuvintele cu care să-mi mulțumească îndestul.
Iar cum băiatul trecuse înaintea noastră, călcând cu picioarele goale pe o potecă udă, fără grijă, și
șfichiuind cu o nuia crengile teilor, din care se scutura un ropot de stropi, ne-am trezit îngândurați deodată amândoi. Vietatea aceasta, neisprăvită, crudă, deprinsă încă să nu se depărteze de vatră mai mult ca un pui de aripa caldă a cloștei, începând de mâine va fi împinsă fără milostivire în viață. În internatul acela din Iași, unde răspunsurile lui istețe îl făcuseră primit la învățătură, peste câteva zile va fi prins în cleștele puternic al grijilor, din care strânsoare nu-i va mai fi îngăduit să scape niciodată. Scrisoarea mea pentru un atotputernic de acolo nu avea să-i ușureze cu mult amarul... Cu ochii abia deschiși la arzătoarea mistuire a vieții, va începe de fraged munca cea silnică.
Badea Ilie îmi împărtăși nu știu pentru a câta oară bucuria și îngrijorările. Petrică al lui minunase
de la început învățătorul. Între oameni necăjiți și simpli, răsărise deodată cu o minte ascuțită, luminoasă ca o floare rară, crescută între buruieni de rând. Căci muncitorul care pășea rar alături de mine recunoștea cu umilință că nici el, nici nevastă-sa n-au strălucit vreodată prin cine știe ce ascuțime de minte. Copilul acesta le venise ca un har dumnezeiesc, să le aducă bucurie, și în viața lor întunecoasă și cu cerul închis, nădejdi îndrăznețe. Acolo, la școala unde umblă atâția feciori de domni, învățătura îi va fi mai ușoară. Se va deprinde cu alte obiceiuri; se va pregăti pentru lumea în care fără doar și poate, îl vor înălța cărțile.
Aceste gânduri mi le împărtășea tărăgănat Ilie Chioarul, ciugulind în treacăt spicul răscopt a ierbei
printre care curgea poteca... Și grăind, cu privirea își dezmierda odrasla care ajunsese departe, vioi și
neastâmpărat ca un adevărat fiu al câmpurilor.
Cezar Petrescu, Fiul câmpurilor
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: stăruințele, sfiala.
4 puncte
2. Menționează rolul virgulelor din secvența : se apropia de cadrele de pe pereți, de rafturile bibliotecii, de statuetele așezate pe etajere. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: socotea scrisul o tainică vrăjitoare pe care nu îndrăznea să o turbure; Între oameni necăjiți și simpli. 4 puncte
4. Desparte în silabe următoarele cuvinte: bibliotecii, curiozitate, ascuțită, odrasla. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, cum se numește fiul lui Ilie Chioarul, așa cum reiese din textul dat.
4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din
textul dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să prezinți două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
‒ să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvență comentată;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Rezervația Naturală Dumbrava Vadului, cunoscută mai ales sub denumirea de Poiana Narciselor,
este cea mai mare din Europa şi este arie protejată. Se întinde pe nu mai puţin de 400 de hectare şi doar aici puteți vedea, începând cu luna mai, milioane de narcise înflorite.
Poiana Narciselor este o adevărată minune a naturii. Cine ajunge la Vad în luna mai poate admira
sute de hectare şi milioane de narcise înflorite. Oriunde vezi cu ochii, narcisele te îmbie să le miroși.
Se spune că mirosul florilor se simte de la sute de metri distanță. Turiștii se pot relaxa astfel într-un
adevărat paradis natural, înconjurați doar de flori, verdeață şi multă liniște. Pentru că este o arie protejată, culesul narciselor este interzis. La fel şi cositul ierbii. Localnicii spun că solul este special şi, de aceea, an de an, florile răsar la fel de frumoase: „Ceva este deosebit aici. Nicăieri în țară nu mai există aşa ceva.
Solul are ceva deosebit. În fiecare an, ne minunăm de frumusețea florilor. Chiar dacă le vedem de-o
viață, mereu ai ceva nou de descoperit. Turiștii care vin aici sunt foarte încântați. Mulți rămân muți de
uimire. Cu toate că este interzis să culegi flori, puțini rezistă şi tot iau câteva fire. Rezervația s-a păstrat pentru că nu a fost atinsă de pesticide şi de alte lucruri artificiale. Este o minune a naturii ce nu a fost alterată de mâna omului”, a spus Gheorghe Mermenean, locuitor din Vad. Pe lângă narcise, în aria protejată creşte o mare varietate floristică, incluzând specii vegetale de gălbenele, bulbuc de munte, coada-vulpii, stupiniță etc., dar şi o faună diversă de mamifere, păsări, reptile şi amfibieni, insecte, printre care mulți fluturi rari.
Simona Suciu, Poiana Narciselor, locul fermecat în care milioane de flori înfloresc în luna
mai – de unde vine numele narcisei, www.adevarul.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– suprafața pe care o ocupă Poiana Narciselor;
– motivul pentru care culesul narciselor este interzis. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și sursa din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează diateza și timpul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: Chiar dacă le vedem de-o viață, mereu ai ceva nou de descoperit. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Cine ajunge la Vad în luna mai poate admira sute de hectare şi milioane de narcise înflorite.
4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin adjectivul pronominal relativ ce. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o
poiană. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N Varianta 13-2020
Testul 13
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
O babă și-un moșneag ieșiră cătră lumina dinspre carele Lipscanului. Femeia venea înainte, omul ceva mai îndărăt, cu capul puțin înălțat și părând a asculta cu mare luare-aminte zvoana și glasurile de la focul nostru.
Bătrânul e orb, mi-am zis eu privindu-l. Pare a-l trage baba după dânsa c-o frânghioară, însă el
pășește pe urma ei fără greș către mirosul fripturii și larma sfatului.
Baba purta broboadă de ștergar alb, catrință și sumăieș* scurt. Orbul era și el îmbrăcat ca muntenii,
cu pălărioară neagră și strai alb, iar cojocelul îl ținea numai pe umeri; și de sub cojocel, de la subsuoara stângă, îi atârna cimpoiul, cu clonțul spre pământ... Când se simți aproape, orbul se opri, numai baba mai făcu câțiva pași cătră foc. El se opri și lumina îi bătea obrazul neclintit împresurat de barba albă.
Mulți dintre tovarășii mei nu-l băgaseră încă în seamă. Numai jupânul negustor de Lipsca,
înțelegând despre ce e vorba, începu a râde.
— Mătușă Salomie, zise el, tot n-ai scăpat de moșneagul cel chior? Văd că se ține hojma* de dumneata.
— Așa-i, jupâne, răspunse ea cu vioiciune și subțire, însă fără răutate. […]
Bătrânul zâmbea, ațintind spre foc ochii lui de albușuri coapte.
— Mie-mi plac tovărășiile vesele, vorbi el c-o voce blândă și joasă. Îmi place și vinul nou, și friptura
de pui în țiglă. Foarte-mi place s-ascult istorisiri. Și să spun și eu câte știu din trecute vremi.
Comisul Ioniţă se întoarse spre orb; şi după ce-l privi îl întrebă cu mirare: […]
— Dar istorisiri ştii să spui?
— Ştiu, ca oricare om, de ce să nu ştiu?
— Văd că te lauzi, însă află că istorisiri ca mine şi ca prietinul meu căpitanul Neculai Isac nu-i
nimeni să ştie în toată ţara asta a Moldovei.
— La asta eu nu mă pun împotrivă […].
— Vra să zică […] nu ştii numai să bei şi să mănânci; ştii să şi cânţi.
— Ştiu şi asta, stăpâne, din mila lui Dumnezeu. Ştiu şi altele. […] Adă-ți aminte, liță Salomie, de
vremea când purtai la gât mărgăritar […].
— Cum? Știi și ce-i mărgăritarul? se miră comisul Ioniță.
— Știu, căci l-am văzut și eu o dată lucind. Mărgăritarul, cinstite stăpâne, e o piatră scumpă care
se găsește în scoici, la mare. Cum îi acuma, într-o noapte de toamnă, când marea-i lină, ies anume
scoici la mal și se deschid la lumina lunii. Și aceea în care cade o boabă de nisip se închide și intră la
adânc. Iar din acea boabă de nisip se naște mărgăritarul.
— Acest orb sărac are, după câte văd, destulă înțelepciune, vorbi negustorul de Lipsca. […]
— Rămânând fără vedere încă de pe când eram copil, am ieșit din sat de la noi și-am pornit în
lume. Şi oploşindu-mă într-o iarnă, pe apa Prutului, la o perdea de oi, am stat pe lângă nişte baci bătrâni la focuri care nu se mai stingeau niciodată. Şi acei baci vechi din pustie m-au învăţat lângă foc acest cântec […]. Iar după ce m-am despărțit de acei baci […], am umblat hoinărind pe unde am vrut, prin târguri și sate, și pe la iarmaroace mari.
*Sumăieș – diminutiv de la suman, o haină țărănească lungă (până la genunchi)
*hojma – mereu
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: lină, hoinărind. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența: — Mie-mi plac tovărășiile vesele, vorbi el. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele Bătrânul e orb; cu pălărioară neagră și strai alb. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: Văd că te lauzi, însă află că istorisiri ca mine şi ca prietinul meu căpitanul Neculai Isac nu-i nimeni să ştie în toată ţara asta a Moldovei. 4 puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care negustorul de Lipsca îl apreciază pe orbul sărac. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din
textul dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinţi două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
– să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvenţă comentată;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citeşte următorul text:
În Antichitate, era renumit cultul pentru flori la popoarele Orientului, respectiv în China, India şi
Japonia. Parcuri imense de flori împrejmuiau palatele împăraţilor chinezi, cu flori precum azaleea,
camelia, crinul, lotusul sau trandafirul. Grădinile indiene ofereau şi ele un sortiment floricol variat,
caracterizat de vegetaţia naturală luxuriantă. Japonia, pe de altă parte, era vestită pentru celebrele
aranjamente florale Ikebana, notează prof. dr. Florin Toma în cartea „Floricultură şi Artă florală”. […]
Oamenii au început încă din acea perioadă să folosească florile în scopuri diverse, demne de
menţionat fiind şi grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, care au constituit una dintre „cele 7 minuni ale lumii antice”. Iranul era şi el celebru pentru grădinile sale, aşa-numitele paradisuri în care se cultivau atât arbori, cât şi multe flori, precum toporaşi, zambile, lalele, narcise, maci, trandafiri, crini, liliac şi mirt. De altfel, Iranul era numit Ghiulistan (trandafir), iar capitala sa – Susa (oraşul crinilor). Tot din perioada Antichităţii datează cunoaşterea florilor şi în spaţiul european, dar aceasta nu se ridica la rangul grădinilor orientale. În Europa, florile reprezentau o ofrandă adusă zeităţilor sau personalităţilor, un exemplu edificator în acest sens fiind denumirile date florilor în Grecia antică, precum Narcissus, Adonis, Iris, Nemessis. În Egipt, numeroase grădini erau decorate cu fântâni, arbori pletoşi şi foarte multe flori, printre care maci, trandafiri, albăstrele, crini, rezede, mirt, dar cea mai importantă era lotusul. La romani, florile se bucurau de o atenţie deosebită, subliniază autorul Milea Preda, în volumul „Floricultura”. Poetul Horaţiu spunea că
„plantele de ornament, trandafirii şi mixandrele, au luat locul altor plante mai folositoare”. În celebrele „grădini romane”, locul principal era ocupat de flori, folosite la împodobirea templelor, a locuinţelor şi a băilor, iar printre cele mai apreciate erau lalelele, zambilele, narcisele, violetele, gladiolele, iar garoafele şi trandafirii se cultivau iarna sub sticlă. Pe vremea împăratului Seneca, la Roma, se plantau flori în ghivece, iar împăratul Nero (54-68) patrona aşa-numitele „ploi” cu petale de trandafir, închinate zeiței Venus.
Andreea Onogea, Marina Bădulescu, Plante ornamentale: Introducere în lumea florilor,
www.agerpres.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele țării unde se afla „orașul crinilor”;
– numele împăratului roman pe vremea căruia se plantau flori în ghivece. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 puncte
3. Menționează genul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: garoafele şi trandafirii se cultivau iarna sub sticlă. 4 puncte
5. Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul
subordonatei: Oamenii au început încă din acea perioadă să folosească florile în scopuri diverse, demne de menționat fiind şi grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, care au constituit una dintre „cele 7 minuni ale lumii antice”. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte
B. Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o grădină cu flori. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
O babă și-un moșneag ieșiră cătră lumina dinspre carele Lipscanului. Femeia venea înainte, omul ceva mai îndărăt, cu capul puțin înălțat și părând a asculta cu mare luare-aminte zvoana și glasurile de la focul nostru.
Bătrânul e orb, mi-am zis eu privindu-l. Pare a-l trage baba după dânsa c-o frânghioară, însă el
pășește pe urma ei fără greș către mirosul fripturii și larma sfatului.
Baba purta broboadă de ștergar alb, catrință și sumăieș* scurt. Orbul era și el îmbrăcat ca muntenii,
cu pălărioară neagră și strai alb, iar cojocelul îl ținea numai pe umeri; și de sub cojocel, de la subsuoara stângă, îi atârna cimpoiul, cu clonțul spre pământ... Când se simți aproape, orbul se opri, numai baba mai făcu câțiva pași cătră foc. El se opri și lumina îi bătea obrazul neclintit împresurat de barba albă.
Mulți dintre tovarășii mei nu-l băgaseră încă în seamă. Numai jupânul negustor de Lipsca,
înțelegând despre ce e vorba, începu a râde.
— Mătușă Salomie, zise el, tot n-ai scăpat de moșneagul cel chior? Văd că se ține hojma* de dumneata.
— Așa-i, jupâne, răspunse ea cu vioiciune și subțire, însă fără răutate. […]
Bătrânul zâmbea, ațintind spre foc ochii lui de albușuri coapte.
— Mie-mi plac tovărășiile vesele, vorbi el c-o voce blândă și joasă. Îmi place și vinul nou, și friptura
de pui în țiglă. Foarte-mi place s-ascult istorisiri. Și să spun și eu câte știu din trecute vremi.
Comisul Ioniţă se întoarse spre orb; şi după ce-l privi îl întrebă cu mirare: […]
— Dar istorisiri ştii să spui?
— Ştiu, ca oricare om, de ce să nu ştiu?
— Văd că te lauzi, însă află că istorisiri ca mine şi ca prietinul meu căpitanul Neculai Isac nu-i
nimeni să ştie în toată ţara asta a Moldovei.
— La asta eu nu mă pun împotrivă […].
— Vra să zică […] nu ştii numai să bei şi să mănânci; ştii să şi cânţi.
— Ştiu şi asta, stăpâne, din mila lui Dumnezeu. Ştiu şi altele. […] Adă-ți aminte, liță Salomie, de
vremea când purtai la gât mărgăritar […].
— Cum? Știi și ce-i mărgăritarul? se miră comisul Ioniță.
— Știu, căci l-am văzut și eu o dată lucind. Mărgăritarul, cinstite stăpâne, e o piatră scumpă care
se găsește în scoici, la mare. Cum îi acuma, într-o noapte de toamnă, când marea-i lină, ies anume
scoici la mal și se deschid la lumina lunii. Și aceea în care cade o boabă de nisip se închide și intră la
adânc. Iar din acea boabă de nisip se naște mărgăritarul.
— Acest orb sărac are, după câte văd, destulă înțelepciune, vorbi negustorul de Lipsca. […]
— Rămânând fără vedere încă de pe când eram copil, am ieșit din sat de la noi și-am pornit în
lume. Şi oploşindu-mă într-o iarnă, pe apa Prutului, la o perdea de oi, am stat pe lângă nişte baci bătrâni la focuri care nu se mai stingeau niciodată. Şi acei baci vechi din pustie m-au învăţat lângă foc acest cântec […]. Iar după ce m-am despărțit de acei baci […], am umblat hoinărind pe unde am vrut, prin târguri și sate, și pe la iarmaroace mari.
Mihail Sadoveanu, Orb sărac (fragmente)
*hojma – mereu
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: lină, hoinărind. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența: — Mie-mi plac tovărășiile vesele, vorbi el. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele Bătrânul e orb; cu pălărioară neagră și strai alb. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: Văd că te lauzi, însă află că istorisiri ca mine şi ca prietinul meu căpitanul Neculai Isac nu-i nimeni să ştie în toată ţara asta a Moldovei. 4 puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care negustorul de Lipsca îl apreciază pe orbul sărac. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din
textul dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinţi două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
– să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvenţă comentată;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citeşte următorul text:
În Antichitate, era renumit cultul pentru flori la popoarele Orientului, respectiv în China, India şi
Japonia. Parcuri imense de flori împrejmuiau palatele împăraţilor chinezi, cu flori precum azaleea,
camelia, crinul, lotusul sau trandafirul. Grădinile indiene ofereau şi ele un sortiment floricol variat,
caracterizat de vegetaţia naturală luxuriantă. Japonia, pe de altă parte, era vestită pentru celebrele
aranjamente florale Ikebana, notează prof. dr. Florin Toma în cartea „Floricultură şi Artă florală”. […]
Oamenii au început încă din acea perioadă să folosească florile în scopuri diverse, demne de
menţionat fiind şi grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, care au constituit una dintre „cele 7 minuni ale lumii antice”. Iranul era şi el celebru pentru grădinile sale, aşa-numitele paradisuri în care se cultivau atât arbori, cât şi multe flori, precum toporaşi, zambile, lalele, narcise, maci, trandafiri, crini, liliac şi mirt. De altfel, Iranul era numit Ghiulistan (trandafir), iar capitala sa – Susa (oraşul crinilor). Tot din perioada Antichităţii datează cunoaşterea florilor şi în spaţiul european, dar aceasta nu se ridica la rangul grădinilor orientale. În Europa, florile reprezentau o ofrandă adusă zeităţilor sau personalităţilor, un exemplu edificator în acest sens fiind denumirile date florilor în Grecia antică, precum Narcissus, Adonis, Iris, Nemessis. În Egipt, numeroase grădini erau decorate cu fântâni, arbori pletoşi şi foarte multe flori, printre care maci, trandafiri, albăstrele, crini, rezede, mirt, dar cea mai importantă era lotusul. La romani, florile se bucurau de o atenţie deosebită, subliniază autorul Milea Preda, în volumul „Floricultura”. Poetul Horaţiu spunea că
„plantele de ornament, trandafirii şi mixandrele, au luat locul altor plante mai folositoare”. În celebrele „grădini romane”, locul principal era ocupat de flori, folosite la împodobirea templelor, a locuinţelor şi a băilor, iar printre cele mai apreciate erau lalelele, zambilele, narcisele, violetele, gladiolele, iar garoafele şi trandafirii se cultivau iarna sub sticlă. Pe vremea împăratului Seneca, la Roma, se plantau flori în ghivece, iar împăratul Nero (54-68) patrona aşa-numitele „ploi” cu petale de trandafir, închinate zeiței Venus.
Andreea Onogea, Marina Bădulescu, Plante ornamentale: Introducere în lumea florilor,
www.agerpres.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele țării unde se afla „orașul crinilor”;
– numele împăratului roman pe vremea căruia se plantau flori în ghivece. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 puncte
3. Menționează genul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: garoafele şi trandafirii se cultivau iarna sub sticlă. 4 puncte
5. Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul
subordonatei: Oamenii au început încă din acea perioadă să folosească florile în scopuri diverse, demne de menționat fiind şi grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, care au constituit una dintre „cele 7 minuni ale lumii antice”. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte
B. Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o grădină cu flori. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N. Varianta 21- 2020
Limba şi literatura română
Testul 21
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Din belșugul de verdeață
cărăbușul de aramă
vine din turnătoria
verii, să-l luăm în seamă.
Zgomotos ca o reptilă
printre vreascuri se avântă,
să arate că-i din lumea
celor ce nu prea cuvântă. […]
Cărăbuș te ia cu iureș.
Te încearcă pe la glezne.
Îl alungi, el vine iarăși.
Pe-altă parte e mai lesne.
Ca suveica rândunica
țese pânzele de vară.
Ah, ce cald e! Va să plouă
ecvatorial pe seară.
Susur mare de lăcuste
și de gâze fără număr.
Cărăbușul de aramă
s-a oprit pe caldu-ți umăr.
…………………….
Și o ia către stăpânul
iulie, cuptorul – astru,
să ne ducă fericirea
spre uitare în albastru.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: alungi, mare. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența: Ah, ce cald e!. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului albastru. 4 puncte
4. Selectează două cuvinte care conțin diftong din versurile: Și o ia către stăpânul / iulie, cuptorul – astru, / să ne ducă fericirea / spre uitare în albastru. 4 puncte
5. Precizează măsura versurilor din prima strofă a textului dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o metaforă și un epitet. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
liric a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Descoperirea unui cărăbuș minuscul prins în chihlimbar acum 99 de milioane de ani scoate la
iveală că Myanmar făcea parte din America de Sud. Noua descoperire este un strămoș al unei specii de cărăbuș care astăzi se găsește în America de Sud şi în sudul Arizonei, scrie site-ul Live Science.
Descoperirea ajută la clarificarea întrebărilor când şi cum uscatul a dat naștere celor şapte continente
pe care le cunoaștem astăzi.
„Deși Propiestus a dispărut în urmă cu mult timp, descoperirea noastră arată unele conexiuni
uimitoare în Emisfera Sudică şi Myanmar”, a precizat Shuhei Yamamoto, autorul principal al studiului şi cercetător la Chicago Field Museum. Piatra de dimensiunea unei monede a fost șlefuită pentru a face mica insectă vizibilă. Cărăbușul are o lungime de doar 3 milimetri. Este de culoare neagră şi are antene segmentate aproape de lungimea corpului. Probabil că antenele erau extrem de sensibile pentru a ajuta insecta la orientare în spaţiu. […]
Alături de alte urme fosile găsite în chihlimbar, descoperirea noului cărăbuș sugerează că
Myanmar făcea cândva parte din Gondwana, un megacontinent care s-a format prin desprinderea de
supercontinentul Pangeea. În timpul Cretacicului, Gondwana se fragmentează în părți care aveau să
devină continentele actuale.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– lungimea cărăbușului găsit în chihlimbar;
– perioada geologică în care megacontinentul s-a desprins în continente. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul pronumelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Noua descoperire este un strămoș al unei specii de cărăbuș care astăzi se găsește. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Probabil că antenele erau extrem de sensibile pentru a ajuta insecta la orientare în spaţiu.
4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, având ca termen regent verbul a avea. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare cu o insectă.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Testul 21
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Din belșugul de verdeață
cărăbușul de aramă
vine din turnătoria
verii, să-l luăm în seamă.
Zgomotos ca o reptilă
printre vreascuri se avântă,
să arate că-i din lumea
celor ce nu prea cuvântă. […]
Cărăbuș te ia cu iureș.
Te încearcă pe la glezne.
Îl alungi, el vine iarăși.
Pe-altă parte e mai lesne.
Ca suveica rândunica
țese pânzele de vară.
Ah, ce cald e! Va să plouă
ecvatorial pe seară.
Susur mare de lăcuste
și de gâze fără număr.
Cărăbușul de aramă
s-a oprit pe caldu-ți umăr.
…………………….
Și o ia către stăpânul
iulie, cuptorul – astru,
să ne ducă fericirea
spre uitare în albastru.
Lucian Blaga, Cărăbușul de aramă
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: alungi, mare. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența: Ah, ce cald e!. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului albastru. 4 puncte
4. Selectează două cuvinte care conțin diftong din versurile: Și o ia către stăpânul / iulie, cuptorul – astru, / să ne ducă fericirea / spre uitare în albastru. 4 puncte
5. Precizează măsura versurilor din prima strofă a textului dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o metaforă și un epitet. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
liric a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Descoperirea unui cărăbuș minuscul prins în chihlimbar acum 99 de milioane de ani scoate la
iveală că Myanmar făcea parte din America de Sud. Noua descoperire este un strămoș al unei specii de cărăbuș care astăzi se găsește în America de Sud şi în sudul Arizonei, scrie site-ul Live Science.
Descoperirea ajută la clarificarea întrebărilor când şi cum uscatul a dat naștere celor şapte continente
pe care le cunoaștem astăzi.
„Deși Propiestus a dispărut în urmă cu mult timp, descoperirea noastră arată unele conexiuni
uimitoare în Emisfera Sudică şi Myanmar”, a precizat Shuhei Yamamoto, autorul principal al studiului şi cercetător la Chicago Field Museum. Piatra de dimensiunea unei monede a fost șlefuită pentru a face mica insectă vizibilă. Cărăbușul are o lungime de doar 3 milimetri. Este de culoare neagră şi are antene segmentate aproape de lungimea corpului. Probabil că antenele erau extrem de sensibile pentru a ajuta insecta la orientare în spaţiu. […]
Alături de alte urme fosile găsite în chihlimbar, descoperirea noului cărăbuș sugerează că
Myanmar făcea cândva parte din Gondwana, un megacontinent care s-a format prin desprinderea de
supercontinentul Pangeea. În timpul Cretacicului, Gondwana se fragmentează în părți care aveau să
devină continentele actuale.
Alexandru Voiculescu, Un mic gândac prins în chihlimbar acum 99 de milioane de ani
completează un capitol în istoria evoluției Pământului, www.descoperă.roA. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– lungimea cărăbușului găsit în chihlimbar;
– perioada geologică în care megacontinentul s-a desprins în continente. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul pronumelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Noua descoperire este un strămoș al unei specii de cărăbuș care astăzi se găsește. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Probabil că antenele erau extrem de sensibile pentru a ajuta insecta la orientare în spaţiu.
4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, având ca termen regent verbul a avea. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare cu o insectă.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N. Varianta 23- 2020
Limba şi literatura română
Testul 23
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citește următorul text:
În arșița de vară, sub soarele de-amiază
Toți arborii-n grădină cu frunțile plecate
Privesc în neclintire, cum umbrele-alungate
Din ce în ce la poale se strâng și se scurtează.
De lene toropite, trec ceasuri de zăbavă...
Stau lâncedele clipe și moțăie pe cale.
Din bolta încintată* dogoarea curge pale,
Văzduhul tot e pară și fierbe până-n slavă.
Cireșii nici nu suflă cuprinși de piroteală
Iar merii pe de lături țin crengile pleoștite,
Pe când caișii gingași cu foile pălite
Se sprijină-n zaplazuri*, sfârșiți de zăpușeală.
Doar Nucul plin de umbră rămâne drept întruna,
Cupola-i grea de frunză punând-o scut luminii,
Ca un monarh ce, falnic, în mijlocul grădinii
Cu brațele-nălțate își ține sus cununa.
V. Voiculescu, Nucul
*încintată – încinsă, înfierbântată
*zaplazuri – garduri
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: Văzduhul, falnic.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: Toți arborii-n grădină. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: Toți arborii-n grădină cu frunțile
plecate și Cireșii nici nu suflă cuprinși de piroteală. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conține diftong și unul care conține vocale în hiat din strofa a treia. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din poezie și măsura ultimului vers din textul dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat două figuri de stil, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară pastel a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale pastelului;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Mahalaua Văcăreștilor, partea de căldare în care e acum Delta, era mărginită la sud de
Mănăstirea Văcărești, devenită apoi închisoare, cobora de la vest dinspre Mărțișorul lui Arghezi și se
ducea spre nordul și estul orașului prin mahalaua Cărămidarilor și uzinele Lemaître, Lemetru, cum ziceau oamenii de pe acolea. Timpuri Noi, oameni buni. Lemaître era un franțuz care avea, cică, monopolul spălatului rufelor de la spitale. Face aici, pe la 1865, o spălătorie mecanică și pe la 1870 construiește alături o turnătorie.
Oamenii aveau prin zona asta case care mai sărăcuțe, care mai de piatră și mai răsărite, aveau
livezi și cultivau legume pe care le vindeau pe străduțele pietruite cu piatră cubică direct din căruță: Hai la roșii! Hai la ardei! Adâncul gropii, unde acum orăcăie brotacii și pe unde poți vedea stârci de baltă, n-a fost niciodată uscat. Acolo băltea întotdeauna apă de la niște izvoare, iar noroaiele se ridicau grozave primăvara și toamna.
Zona e plină de povești care mai de care, ca toate mahalalele bucureștene. Aici aveau oamenii
proprietăți, ca un anume domn Neculai Tudor, care primește la 1921, în numele regelui Ferdinand, un
„act de răscumpărare a dreptului de embatic pe terenul de pe moșia statului Vatra Mănăstirei Văcărești”, adică devine proprietarul unui teren care fusese anterior arendat, un teren de exact 1036 de metri pătrați.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– vecinul vestic al mahalalei Văcărești;
– anul în care Neculai Tudor devine proprietarul moșiei de la Vatra Mănăstirii Văcărești. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și modul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Zona e plină de povești care mai de care, ca toate mahalalele bucureștene. 4 puncte
5. Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul
subordonatei: Adâncul gropii, unde acum orăcăie brotacii și pe unde poți vedea stârci de baltă, n-a fost niciodată uscat. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție predicativă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o livadă. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Testul 23
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citește următorul text:
În arșița de vară, sub soarele de-amiază
Toți arborii-n grădină cu frunțile plecate
Privesc în neclintire, cum umbrele-alungate
Din ce în ce la poale se strâng și se scurtează.
De lene toropite, trec ceasuri de zăbavă...
Stau lâncedele clipe și moțăie pe cale.
Din bolta încintată* dogoarea curge pale,
Văzduhul tot e pară și fierbe până-n slavă.
Cireșii nici nu suflă cuprinși de piroteală
Iar merii pe de lături țin crengile pleoștite,
Pe când caișii gingași cu foile pălite
Se sprijină-n zaplazuri*, sfârșiți de zăpușeală.
Doar Nucul plin de umbră rămâne drept întruna,
Cupola-i grea de frunză punând-o scut luminii,
Ca un monarh ce, falnic, în mijlocul grădinii
Cu brațele-nălțate își ține sus cununa.
V. Voiculescu, Nucul
*încintată – încinsă, înfierbântată
*zaplazuri – garduri
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: Văzduhul, falnic.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: Toți arborii-n grădină. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: Toți arborii-n grădină cu frunțile
plecate și Cireșii nici nu suflă cuprinși de piroteală. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conține diftong și unul care conține vocale în hiat din strofa a treia. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din poezie și măsura ultimului vers din textul dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat două figuri de stil, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară pastel a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale pastelului;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Mahalaua Văcăreștilor, partea de căldare în care e acum Delta, era mărginită la sud de
Mănăstirea Văcărești, devenită apoi închisoare, cobora de la vest dinspre Mărțișorul lui Arghezi și se
ducea spre nordul și estul orașului prin mahalaua Cărămidarilor și uzinele Lemaître, Lemetru, cum ziceau oamenii de pe acolea. Timpuri Noi, oameni buni. Lemaître era un franțuz care avea, cică, monopolul spălatului rufelor de la spitale. Face aici, pe la 1865, o spălătorie mecanică și pe la 1870 construiește alături o turnătorie.
Oamenii aveau prin zona asta case care mai sărăcuțe, care mai de piatră și mai răsărite, aveau
livezi și cultivau legume pe care le vindeau pe străduțele pietruite cu piatră cubică direct din căruță: Hai la roșii! Hai la ardei! Adâncul gropii, unde acum orăcăie brotacii și pe unde poți vedea stârci de baltă, n-a fost niciodată uscat. Acolo băltea întotdeauna apă de la niște izvoare, iar noroaiele se ridicau grozave primăvara și toamna.
Zona e plină de povești care mai de care, ca toate mahalalele bucureștene. Aici aveau oamenii
proprietăți, ca un anume domn Neculai Tudor, care primește la 1921, în numele regelui Ferdinand, un
„act de răscumpărare a dreptului de embatic pe terenul de pe moșia statului Vatra Mănăstirei Văcărești”, adică devine proprietarul unui teren care fusese anterior arendat, un teren de exact 1036 de metri pătrați.
Selma Iusuf, Delta și drumul către ea (ultima parte), în Dilema veche, nr. 768/2018
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– vecinul vestic al mahalalei Văcărești;
– anul în care Neculai Tudor devine proprietarul moșiei de la Vatra Mănăstirii Văcărești. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și modul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Zona e plină de povești care mai de care, ca toate mahalalele bucureștene. 4 puncte
5. Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul
subordonatei: Adâncul gropii, unde acum orăcăie brotacii și pe unde poți vedea stârci de baltă, n-a fost niciodată uscat. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție predicativă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o livadă. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N. Varianta 25- 2020
Limba şi literatura română
Testul 25
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Cine-o făcut horile
Aibă ochi ca zorile
Și fața ca florile.
Horile-s de stâmpărare
La omu cu supărare.
Horile-s cu stâmpărări
La omu cu supărări.
Că și io când mă supăr
Cu horile mă astâmpăr.
Așa zice orișicine
Că numa horile-s de mine;
Da nu le-am învățat șezând,
Că le-am învățat lucrând.
Nu le-am învățat c-am stat,
Le-am învățat c-am lucrat.
***, în vol. Poezii și povești populare din Țara Lăpușului
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: supărare, am lucrat.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: c-am stat. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului floare. 4 puncte
4. Selectează cele două cuvinte care conțin diftong din textul dat. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din primele trei versuri și măsura ultimului vers al textului dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară doină populară a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale doinei populare;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale doinei populare, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, manifestare colectivǎ a unui popor, ce oglindește
concepția despre lume și viață. În peisajul balcanic, țara noastră are o pondere semnificativă datorită
vechimii dansului, a portului popular și a strigăturilor însoțite de muzica tipică diferitelor regiuni. Folclorul
românesc face parte din marea familie a dansurilor balcanice, însă izvoarele dansului popular se găsesc
în trecutul îndepărtat, la traci și geto-daci.
Numeroase ritualuri din Antichitate erau însoțite de intrarea într-o stare specifică prin intermediul
dansului. Dansurile ritualice erau însoțite de cântece și aveau loc în spații deschise, în poieni, pe câmpii.
Mai interesant decât atât este faptul că dansurile erau interpretate de 3, 5, 7, 9, 11 persoane sau de un
alt număr impar de dansatori, ceea ce avea un sens sacral pentru cei care îl practicau.
Dansul a făcut parte mereu parcă din viața socială a omului, fiind nelipsit din ritualurile religioase.
Odată cu trecerea timpului s-au produs mutații în cadrul jocurilor populare românești, în sensul că unele și-au păstrat funcția ritualică, ca de exemplu Călușul, Chiperul, Lazărul, Cununa, Drăgaica, în timp ce altele s-au transformat în jocuri distractive.
Unul dintre cele mai vechi dansuri populare românești este Dansul Călușului care, în 2005, a fost
inclus de UNESCO în patrimoniul cultural al lumii. Se credea că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate. Totuși, etimologia acestui dans face referire la căluș, obiect care astupă gura, obligând astfel la tăcere și la păstrarea secretului. Călușarii colindă satele ca să alunge boala și spiritele rele prin puterile magice cu care sunt învestiți în timpul dansului.
Dansul „Călușarii” se ține în săptămâna dinainte de Rusalii, la 50 zile după Paște, în preajma
echinocțiului de primăvară.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– denumirea unui dans cu funcție ritualică;
– anul în care dansul Călușului a fost inclus în patrimoniul UNESCO. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, o manifestare colectivă a unui popor, ce oglindește
concepția despre lume și viață. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând felul
acesteia: Se credea că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare compusă ca...să. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din timpul
unui spectacol de dans. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Testul 25
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Cine-o făcut horile
Aibă ochi ca zorile
Și fața ca florile.
Horile-s de stâmpărare
La omu cu supărare.
Horile-s cu stâmpărări
La omu cu supărări.
Că și io când mă supăr
Cu horile mă astâmpăr.
Așa zice orișicine
Că numa horile-s de mine;
Da nu le-am învățat șezând,
Că le-am învățat lucrând.
Nu le-am învățat c-am stat,
Le-am învățat c-am lucrat.
***, în vol. Poezii și povești populare din Țara Lăpușului
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: supărare, am lucrat.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: c-am stat. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului floare. 4 puncte
4. Selectează cele două cuvinte care conțin diftong din textul dat. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din primele trei versuri și măsura ultimului vers al textului dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară doină populară a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale doinei populare;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale doinei populare, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, manifestare colectivǎ a unui popor, ce oglindește
concepția despre lume și viață. În peisajul balcanic, țara noastră are o pondere semnificativă datorită
vechimii dansului, a portului popular și a strigăturilor însoțite de muzica tipică diferitelor regiuni. Folclorul
românesc face parte din marea familie a dansurilor balcanice, însă izvoarele dansului popular se găsesc
în trecutul îndepărtat, la traci și geto-daci.
Numeroase ritualuri din Antichitate erau însoțite de intrarea într-o stare specifică prin intermediul
dansului. Dansurile ritualice erau însoțite de cântece și aveau loc în spații deschise, în poieni, pe câmpii.
Mai interesant decât atât este faptul că dansurile erau interpretate de 3, 5, 7, 9, 11 persoane sau de un
alt număr impar de dansatori, ceea ce avea un sens sacral pentru cei care îl practicau.
Dansul a făcut parte mereu parcă din viața socială a omului, fiind nelipsit din ritualurile religioase.
Odată cu trecerea timpului s-au produs mutații în cadrul jocurilor populare românești, în sensul că unele și-au păstrat funcția ritualică, ca de exemplu Călușul, Chiperul, Lazărul, Cununa, Drăgaica, în timp ce altele s-au transformat în jocuri distractive.
Unul dintre cele mai vechi dansuri populare românești este Dansul Călușului care, în 2005, a fost
inclus de UNESCO în patrimoniul cultural al lumii. Se credea că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate. Totuși, etimologia acestui dans face referire la căluș, obiect care astupă gura, obligând astfel la tăcere și la păstrarea secretului. Călușarii colindă satele ca să alunge boala și spiritele rele prin puterile magice cu care sunt învestiți în timpul dansului.
Dansul „Călușarii” se ține în săptămâna dinainte de Rusalii, la 50 zile după Paște, în preajma
echinocțiului de primăvară.
Dansurile populare, www.octava.ro
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– denumirea unui dans cu funcție ritualică;
– anul în care dansul Călușului a fost inclus în patrimoniul UNESCO. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, o manifestare colectivă a unui popor, ce oglindește
concepția despre lume și viață. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând felul
acesteia: Se credea că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare compusă ca...să. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din timpul
unui spectacol de dans. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N. Varianta 20-2020
Testul 20
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citește următorul text:
Într-o după-amiază de primăvară, la câteva săptămâni după ce se însănătoși, omul se mută în casa
cea nouă și începu să vopsească gardul. Mișca pensula cu gesturi măsurate, de departe părea cam
greoi – în toamna trecută împlinise șaizeci de ani. Cu toate acestea, greu ai fi bănuit că bătrânul zăcuse bolnav toată iarna. Avea fața roșie, sănătoasă, iar părul era des și creț. Îl ajuta nepotul, un băiat care semăna mult cu bunicul. Avea părul des și creț, fața roșie, sănătoasă, doar ochii îi erau plini de surâs, surâs de om tânăr. Nepotul amesteca vopseaua cu multă atenție, cu teamă să nu o verse pe jos. Făcea lucrul ăsta cu seriozitate. Era un copil liniștit, care lua totul în serios. Își terminase lecțiile și acum îi ajuta bătrânului. Cei doi se iubeau mult și se înțelegeau bine.
— Mai adu ulei, îi spuse bătrânul fără să se întoarcă, și nepotul ascultător fugi spre casă, și după
câteva minute se întoarse cu un bidon cu ulei și turnă în vopsea până când se făcu așa cum trebuie.
— Să nu pui prea mult ulei, îi spuse bunicul vopsind liniștit mai departe gardul. [...]
După ce nepotul termină cu vopseaua, se așeză pe marginea trotuarului și începu să privească
liniștit la bătrân. Gesturile uniforme și precise ale acestuia îl încântau. Stătu aproape un ceas, urmărind pe bunic cu multă atenție. Fugi din nou după ulei și vopsea, le amestecă, având grijă ca de data asta să nu pună mai mult ulei decât trebuie. După aceea se așeză pe marginea trotuarului din nou, uitându-se în continuare la bătrân.
După un timp se plictisi. […] Atunci îi veni ideea să se urce pe gard și să privească de acolo în
curțile noi ale oamenilor. […]
Dincolo de grădina bătrânului era un pârâu îngust, iar dincolo de pârâu – un loc mare, viran. Era
vorba să se amenajeze acolo un teren de fotbal pentru muncitorii din cartier. În alte zile era o mulțime de copii acolo, copii pe care băiatul nu-i cunoștea. Aceștia și începuseră să joace fotbal. De data asta nu era nimeni. Doar doi cai, mari și albi, pășteau liniștiți; soarele de primăvară le aurea coamele. „Parcă ar fi năzdrăvani”, se gândi copilul. Deodată, fața lui serioasă, cam simpluță și banală, se transfigură, se lumină ciudat. „Poate or fi năzdrăvani ...”
— Există cai năzdrăvani? îl întrebă el deodată pe bătrân.
Soarele se apropia de asfințit, iar câmpia se lumina dintr-odată. Iarba părea de sânge, caii deveniră
și ei roșii, și copilului i se tăie răsuflarea. Caii se ridicară în două picioare, se închinară unul în fața celuilalt și începură să necheze prelung și duios, atât de duios, încât copilului i se umplură ochii de lacrimi. Începu să tremure și era cât pe-aci să cadă jos de pe gard.
— Au început caii să se joace și să vorbească, bunicule, minți el pe jumătate, dorind cu orice preț
să atragă atenția bătrânului. E și un călăreț în alb, minți el mai departe.
Și deodată, copilul se gândi că totul era deosebit de frumos și de nou: și gardul, și casa în care se
mutaseră acum, și caii care nechezau duios, așa cum numai un copil poate să-i audă.
Sorin Titel, Gardul
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: precise, asfințit.
4 puncte
2. Menționează rolul ghilimelelor din secvența: „Parcă ar fi năzdrăvani”, se gândi copilul. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: de departe părea cam greoi și
deodată, fața lui serioasă, cam simpluță și banală, se transfigură, se lumină ciudat. 4 puncte
4. Transcrie un cuvânt care conține diftong și unul care conține triftong din secvențele: Cei doi se iubeau mult și se înțelegeau bine și Doar doi cai, mari și albi, pășteau liniștiți; soarele de primăvară le aurea coamele. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care băiatul se urcă pe gard. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
epic a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului epic;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Acțiunea ambițiosului lungmetraj de animație „Inside Out” [„Întors pe dos”] acoperă câteva zile
din viaţa unei fetițe de 11 ani, Riley, care suferă din cauza faptului că, împreună cu părinții ei, s-a mutat de tot din Minnesota la San Francisco. Dar grosul acţiunii se desfăşoară în capul lui Riley, unde
dezrădăcinarea ei are repercusiuni cataclismice. Ce-i acolo? Pentru început, un arhipelag suspendat, în care fiecare insulă e amenajată pe câte o temă – familia, prietenia –, iar împreună dau identitatea fetiței.
Efectul traumatizant al dezrădăcinării este că aceste insule încep să se prăbușească una câte una. Însă
există acolo şi un turn de control, cu un pupitru la care se înghesuie, se ciondănesc, dar una peste alta
colaborează cinci emoții primare personificate: Bucurie (o zvârlugă de fată luminescentă), Tristețe (tot fată, dar albastră, îndesată, anticool), Dezgust (tot fată, verde), Furie (bărbat, roșu, îndesat) şi Panică (bărbat, deșirat, cu papion). Filmul arată că în capul oricui e la fel – un turn de control cu aceleaşi cinci emoții (în fine, versiuni ale lor: cele din capul mamei lui Riley seamănă cu ea, cele din capul tatălui sunt mustăcioase ca el etc.) la butoane (ele organizează şi gândirea raţională). […]
Dar acest film regizat de Pete Docter e un divertisment hollywoodian pentru copii, ale cărui teme
majore sunt uzura morală şi pierderea, şi a cărui morală este că tristețea îşi are funcția ei – datorită ei
recunoaștem schimbările prin care trecem drept schimbări şi pierderile pe care le suferim drept pierderi.
Andrei Gorzo, Pătrunderi, în Dilema veche, nr. 599/2019
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– culoarea prin care este redat personajul Tristețe;
– numele regizorului filmului de animație prezentat. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și denumirea publicației în care a apărut textul dat. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Filmul arată că în capul oricui e la fel. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propozițiile subordonate, precizând felul acestora: Efectul traumatizant al dezrădăcinării este că aceste insule încep să se prăbușească una câte una. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin pronumele relativ care. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul vizionării unui film. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N.Varianta 19-2020
Testul 19
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Vreau, suflete, să mă dezbar de tine
şi să trăiesc ca pomii de pe vale,
cu flori în locul gândurilor tale,
o viaţă fără rău şi fără bine.
Departe,-ntr-o pădure de la munte,
când păsările toate-or face haz,
să mă trezesc cu soarele pe frunte
şi lacrimile cerului pe-obraz.
Şi despletita ploaie să mă spele
de pulberea durerii de demult,
din care rădăcinile mi-am smult*,
iar nopţile să-mi dea cercei de stele.
Luna cea plină vreau s-o cumpănesc
mirată-n lanţul crengii ca pe-un cuib.
De raze şi de sevă să mă-mbuib,
ca tot deasupra altora să cresc.
Atunci mi-oi face fermecate strune
din ramurile mele şi-am să cânt
doar bucuria fragedă că sunt;
pădurea-n jurul meu o să se-adune.
Magda Isanos, Vis vegetal
*am smult – am smuls
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: durerii, fermecate.
4 puncte
2. Menționează rolul virgulelor din versul: Vreau, suflete, să mă dezbar de tine. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului rădăcină. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conţine diftong și un cuvânt cu vocale în hiat din ultima strofă. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din ultima strofă și măsura versului: Departe,-ntr-o pădure de la munte.
4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia privind
mesajul textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să formulezi o opinie privind mesajul textului dat;
‒ să susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
„Shinkansen”, însemnând „noua linie principală”, este un simbol mondial tehnologic al Japoniei,
dar nu este singurul tren care circulă pe insule.
Francezii au depus un efort important pentru a redefini ceea ce reprezintă un tren rapid. Dar
japonezii au avut mai mult succes şi continuă să aibă din 1959, când a început construirea
shinkansenului (trenul rapid) din Tokaido. Cinci ani mai târziu, a început transportul pe linia Tokaido ‒ Osaka, cu 60 de trenuri pe zi. Francezul TGV a răsturnat recordurile ca trenul convențional cel mai rapid, având o viteză de 515 km/h, dar acest lucru s-a întâmplat o singură dată. Cel mai rapid tren cu orar regulat între două stații este JR500 ‒ seria „Nozomi”, între Osaka şi Fukuoka, atingând 300 km/h. […]
Pentru japonezi, călătoria cu trenul este o adevărată experienţă de viață, iar călătoria poate fi
mai importantă decât destinația. Familiile se vor urca în tren şi vor merge oriunde pentru recreere, iar
vagonul poate avea aspectul unui club social. Unii pot alege chiar un tren special cu vagoane dotate cu saltele „tatami”*, neavând destinația dinainte stabilită, pasagerii alegându-l doar din dorința să petreacă în stil locomotivă.
Conform Căilor Ferate Japoneze, în fiecare zi, 8 600 de oameni sunt implicați în întreținerea
funcţionării liniei shinkansen Tokyo ‒ Osaka. Fiecare tren format din 16 vagoane transportă 1300 de
pasageri pe întreaga sa lungime de 400 de metri.
Trenurile japoneze ‒ o artă, în Ghid complet. Japonia
*tatami – saltea folosită ca pardoseală în camerele tradiționale japoneze
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care a început să fie construit shinkansenul;
– viteza maximă cu care circulă trenul de la Osaka spre Fukuoka. 4 puncte
2. Scrie denumirea publicației și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și genul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: vagonul poate avea aspectul unui club social. 4 puncte
5. Notează numărul propozițiilor din fraza: Unii pot alege chiar un tren special cu vagoane dotate cu
saltele „tatami”, neavând destinația dinainte stabilită, pasagerii alegându-l doar din dorința să petreacă în stil locomotivă. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții aflate în raport de coordonare copulativă. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unei călătorii cu trenul. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N. Varianta 18- 2020
Limba şi literatura română
Testul 18
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
— Bre-che-che-chex! coax! coax!
Căci fără apă am rămas!
Așa striga o broască, ce de cu primăvară
Din valea cea slotoasă*, pe deal s-a fost retras,
Și într-o scursură trăia ca pe Parnas*.
Dar seceta de vară
Scursurile-a zbicit*,
Iar broasca mea zvântată de-a glodului dar mare,
Striga la zei așa de tare,
Precum mai sus v-ați lămurit.
Ea prin acea strigare rugi grele înălța:
Să se ridice apa pân’ la scursura sa.
Când iată!
Zeul se arăta.
Și-i zice: „Ce vrei oare,
Urâtă grăitoare?”
(Era, se vede, Joe în bune dispoziții)
„Nu pot băga în seamă a tale, eu, capricii,
Ca să înec o vale și un întreg norod,
Când tu poți singură să te cobori la glod
De unde te-ai urcat
Pe deal, ce nu ți-e dat”.
Sunt unii dintre oameni, care cu sete vor
Ca bine să le fie pe lume numai lor;
Vânând pe orice chipuri măriri, averi și nume,
Măcar să piară lumea.
Alecu Donici, Broasca și zeul
*slotoasă – umedă
*Parnas – munte în Grecia considerat, în vechime, un loc sacru pentru zeii Dionysos, Apollo și reședință a muzelor
*a zbici – a se usca
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: trăia, zvântată. 4 puncte
2. Menționează rolul semnului două puncte din secvența: Și-i zice: „Ce vrei oare, / Urâtă grăitoare?”. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului singur. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din versurile: Așa striga o broască, ce de cu primăvară / Din
valea cea slotoasă, pe deal s-a fost retras. 4 puncte
5. Numește două moduri de expunere identificate în text. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care broasca se roagă zeilor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară fabulă a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale fabulei;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Ultima oară omul a pășit pe Lună în 1972, dar NASA are în vedere o nouă misiune selenară
pentru 2024! Este vorba de programul Artemis, ce va construi o bază pentru un echipaj uman care să
facă popas acolo în drum spre Marte, planeta pe care omenirea visează s-o colonizeze. Nu-i
nemaipomenit?
Sigur, o bază spațială pe Lună pare un lucru mai lesne de realizat decât construirea unui habitat
pe Planeta Roșie, însă există multe inconveniente de care oamenii de știință țin seama. De exemplu,
suprafața Lunii este acoperită de un strat subțire de praf care provine de la resturile de meteoriți și comete
care rătăcesc în spațiu. Pentru că este vid și nu bate vântul, praful lunar nu se împrăștie. De aceea,
urmele pașilor lăsate în nisipul selenar de astronauții misiunii Apollo 11 vor rămâne intacte milioane de
ani. În schimb, particulele de praf sunt extrem de abrazive și le pot pricinui probleme respiratorii viitorilor
astronauți.
Pe Lună nu există atmosferă și nici nori, astfel încât nimic nu filtrează ziua razele pârjolitoare ale
Soarelui, după cum nimic nu reține noaptea căldura adunată peste zi. Din această cauză, pe Lună
variațiile de temperatură sunt foarte mari, de la 100 de grade Celsius la -200 de grade Celsius.
Viitorii exploratori s-ar putea stabili în regiunile polare ale Lunii, unde se găsește apă potabilă
înghețată. Gheața nu se topește pentru că este ascunsă de lumina Soarelui în umbra craterelor. De
aceea, în jurul gheții s-ar putea construi o bază lunară pentru explorarea spațiului. […]
Gravitația slabă a Lunii, de șase ori mai mică decât a Pământului, le va permite astronauților să
lanseze mai ușor rachete în spațiu. De aceea, din când în când, ei vor pleca de acolo către alte planete
ale Sistemului Solar.
Cristian Presură, O călătorie prin univers. Astrofizica povestită
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care este programată o nouă expediție pe Lună;
– planeta pe care omenirea dorește să o colonizeze. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și denumirea publicației din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: le
Sigur, o bază spațială pe Lună pare un lucru mai lesne de realizat decât construirea unui habitat pe
Planeta Roșie. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Gravitația slabă a Lunii, de șase ori mai mică decât a Pământului, le va permite astronauților
să lanseze mai ușor rachete în spațiu. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă,
introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
B. Redactează o descriere de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj de noapte cu
lună plină. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două caracteristici ale peisajului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea
corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct)
E.N. Varianta 17-2020
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 17
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Încep să plece păsările iarăși,
S-aștern la drumu-ntins, ca un covor,
Se face frig în lume fără ele
Și pomii plâng tăcuți în urma lor.
Curând, în taină, cineva din slavă,
Ca-n fiecare an, prin orice stea,
Va pune să se măture iar norii,
Să-și scuture saltelele de nea.
Îmbătrânește lumea dintr-odată
Cu fulgul cel dintâi ce va veni,
Cu noaptea care vine mai devreme
Și nimeni n-o mai poate-ntineri.
De-acum încolo iarna este-aproape
S-aprinde-n sobe focul mai adesea,
Cel care n-a strâns tot ce-avea pe câmpuri
Nu mai culege ce-avea de cules.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: curând, îmbătrânește. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei în secvența: poate-ntineri. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului noapte. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din strofa a doua. 4 puncte
5. Precizează măsura celui de-al doilea vers din poezie. 4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
pastel a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale pastelului;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citeşte următorul text:
Un parc de aventură, locuri de joacă pentru copii, un restaurant și o biserică sunt doar câteva
dintre atracțiile salinei Praid, din județul Harghita, obiectiv turistic care a atras doar anul trecut peste
200 000 de vizitatori.
Dacă doriți să îmbinați relaxarea într-un cadru inedit cu o adevărată porție de sănătate, nici că
este loc mai potrivit decât salina Praid, unul dintre cele mai frumoase și mai vizitate obiective turistice ale României. Aflată în localitatea cu același nume, la aproximativ 50 de kilometri de Târgu Mureș și aproape 90 de kilometri de Miercurea Ciuc, salina este deschisă în fiecare zi a săptămânii, în sezonul de vară (iunie-septembrie) de la 8 dimineața până la 8 seara, iar în restul anului, de la 8 dimineața până la 4 după-amiaza. Pentru a ajunge în interior, turiștii sunt transportați cu autobuzul un kilometru și jumătate. […]
Odată ajunși în salină, veți descoperi nu doar beneficiile pentru sănătate, ci și un loc în care vă
puteți petrece în mod plăcut câteva ore. Cei mai încântați vor fi cu siguranță copiii, care au un loc de
joacă special amenajat. […]
La zece kilometri de Praid, se află stațiunea Sovata, renumită pentru lacurile sale heliotermale.
Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (cu o suprafaţă de peste 40 000 de metri pătrați), Aluniș (cu suprafaţa de 9 000 de metri pătrați), Verde (5 000 de metri pătrați), Negru, Roșu, Mierlei şi Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare – de la 40 la 250 grame pe litru) şi sodice, prezentând fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcţie de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspătă provenită din râulețe, care nu se amestecă în apă sărată, ci se mențin la suprafaţă, acționând ca un izolator termic). Din acest motiv, vara, temperatura Lacului Ursu, care are o adâncime de 18,4 metri și care este considerat cel mai mare lac heliotermal din lume, poate să varieze între 10 şi 20 de grade Celsius la suprafaţă, 30 şi 40 de grade Celsius la adâncimea de un metru şi între 40 şi 60 de grade Celsius, la adâncimea de 1,5 metri.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– județul în care se află salina Praid;
– un beneficiu pe care îl au turiștii care vizitează salina Praid. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
La zece kilometri de Praid, se află stațiunea Sovata, renumită pentru lacurile sale heliotermale. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, două propoziții subordonate diferite, precizând felul acestora: Din
acest motiv, vara, temperatura Lacului Ursu, care are o adâncime de 18,4 metri și care este considerat
cel mai mare lac heliotermal din lume, poate să varieze între 10 şi 20 de grade Celsius la suprafaţă, 30
şi 40 de grade Celsius la adâncimea de un metru şi între 40 şi 60 de grade Celsius, la adâncimea de
1,5 metri. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-un loc de joacă. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Testul 17
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
Încep să plece păsările iarăși,
S-aștern la drumu-ntins, ca un covor,
Se face frig în lume fără ele
Și pomii plâng tăcuți în urma lor.
Curând, în taină, cineva din slavă,
Ca-n fiecare an, prin orice stea,
Va pune să se măture iar norii,
Să-și scuture saltelele de nea.
Îmbătrânește lumea dintr-odată
Cu fulgul cel dintâi ce va veni,
Cu noaptea care vine mai devreme
Și nimeni n-o mai poate-ntineri.
De-acum încolo iarna este-aproape
S-aprinde-n sobe focul mai adesea,
Cel care n-a strâns tot ce-avea pe câmpuri
Nu mai culege ce-avea de cules.
Virgil Carianopol, Toamnă
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: curând, îmbătrânește. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei în secvența: poate-ntineri. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului noapte. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din strofa a doua. 4 puncte
5. Precizează măsura celui de-al doilea vers din poezie. 4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
pastel a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale pastelului;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citeşte următorul text:
Un parc de aventură, locuri de joacă pentru copii, un restaurant și o biserică sunt doar câteva
dintre atracțiile salinei Praid, din județul Harghita, obiectiv turistic care a atras doar anul trecut peste
200 000 de vizitatori.
Dacă doriți să îmbinați relaxarea într-un cadru inedit cu o adevărată porție de sănătate, nici că
este loc mai potrivit decât salina Praid, unul dintre cele mai frumoase și mai vizitate obiective turistice ale României. Aflată în localitatea cu același nume, la aproximativ 50 de kilometri de Târgu Mureș și aproape 90 de kilometri de Miercurea Ciuc, salina este deschisă în fiecare zi a săptămânii, în sezonul de vară (iunie-septembrie) de la 8 dimineața până la 8 seara, iar în restul anului, de la 8 dimineața până la 4 după-amiaza. Pentru a ajunge în interior, turiștii sunt transportați cu autobuzul un kilometru și jumătate. […]
Odată ajunși în salină, veți descoperi nu doar beneficiile pentru sănătate, ci și un loc în care vă
puteți petrece în mod plăcut câteva ore. Cei mai încântați vor fi cu siguranță copiii, care au un loc de
joacă special amenajat. […]
La zece kilometri de Praid, se află stațiunea Sovata, renumită pentru lacurile sale heliotermale.
Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (cu o suprafaţă de peste 40 000 de metri pătrați), Aluniș (cu suprafaţa de 9 000 de metri pătrați), Verde (5 000 de metri pătrați), Negru, Roșu, Mierlei şi Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare – de la 40 la 250 grame pe litru) şi sodice, prezentând fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcţie de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspătă provenită din râulețe, care nu se amestecă în apă sărată, ci se mențin la suprafaţă, acționând ca un izolator termic). Din acest motiv, vara, temperatura Lacului Ursu, care are o adâncime de 18,4 metri și care este considerat cel mai mare lac heliotermal din lume, poate să varieze între 10 şi 20 de grade Celsius la suprafaţă, 30 şi 40 de grade Celsius la adâncimea de un metru şi între 40 şi 60 de grade Celsius, la adâncimea de 1,5 metri.
Ramona Găină, Distracția de sub pământ. Salina Praid, cea mai mare din România, locul în
care turiștii au parc de aventură, restaurant și biserică, www.adevarul.ro
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– județul în care se află salina Praid;
– un beneficiu pe care îl au turiștii care vizitează salina Praid. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
La zece kilometri de Praid, se află stațiunea Sovata, renumită pentru lacurile sale heliotermale. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, două propoziții subordonate diferite, precizând felul acestora: Din
acest motiv, vara, temperatura Lacului Ursu, care are o adâncime de 18,4 metri și care este considerat
cel mai mare lac heliotermal din lume, poate să varieze între 10 şi 20 de grade Celsius la suprafaţă, 30
şi 40 de grade Celsius la adâncimea de un metru şi între 40 şi 60 de grade Celsius, la adâncimea de
1,5 metri. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-un loc de joacă. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
E.N. Varianta 16-2020
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 16
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
În acea duminică a ultimelor încercări când sta zgribulit pe mal, tremurând de oboseală și ciudă,
descoperise pescuitul. Descoperise un pescar. Nu-l observase când răsărise mai sus de el și-și aruncase undițele. Părea șezând acolo de când lumea. […] Pescarul se întoarse cu fața spre râu. El stătu o clipă nehotărât, neștiind dacă să plece sau să rămână. „Da’ la dumneavoastră merge?” întrebă. „Asta-i altă meserie, zise pescarul. Te pricepi?” „Nu prea, recunoscu el și se apropie și privi peste celălalt în apă. Nu se văd plutele”, spuse. „Dau cu plumb, la fund, răspunse pescarul. Stai jos.” El se așeză. Celălalt îl privi lung, curios, cu un fel de miloasă simpatie, apoi începu să-i explice pe-ndelete cum se pescuiește […].
Vorbea cu o însuflețire bruscă, părea că toată viața lui n-așteptase decât un novice* căruia să-i dezvăluie până la capăt tainele undițarilor, că nu pești venise să prindă la râu, ci neinstruiți ca el, era ca un comis-voiajor perfect al unei firme de pescuit total și, ascultându-l, cu toate că nu mai văzuse niciodată de-aproape un pescar și uneltele sale, el avu câteva clipe o senzație nelămurită, un fel de teamă că insul nu e normal, nu e „întreg”, cum se zicea în satul său: prea le știa și le avea pe toate. Arăta cam în jur de cincizeci de ani, era neras de mai multe zile, cu țepi cărunți în barbă, avea doi ochi mici, negri, foarte mobili, ce-i dădeau un aer șmecheresc, un nas îngropat între pomeți […]; pe cap, înfundată bine până peste urechi, purta o șapcă ponosită de navetist și era îmbrăcat cu o salopetă kaki, cam murdară, cu o mie de buzunare și buzunărașe, ce sfârșea jos în niște cizme de cauciuc noi-nouțe, tot de culoare kaki. Pescar clasic, se liniști el, gândindu-se că orice pescar veritabil e nițeluș, imperceptibil „sărit”, „altfel” decât omul comun. Ceea ce însă îl ului și-i întări convingerea că are norocul de-a se afla lângă un exemplar pursânge, strălucitor, al tagmei, fu faptul că la un moment dat când el, amețit de atâtea amănunte tehnice, întrebă „Da’ ați prins ceva până acum?”, celălalt răspunse zâmbind cu aerul lui de șmecher: „Eu? Azi e ziua ta. Poftim”, și-i trecu în mâini unul din bețe, se uită la soare, șopti „cam acu’ trebuie să muște” și – minune! – după nici un minut el simți bățul smucit cu putere, simți nailonul vibrând ca o strună și mai simți că va încerca mereu să regăsească, ori de câte ori va putea, fascinația secundelor pe care tocmai le trăia, emoția stranie ce-i urca, părând că vine din apă, prin fir, prin mâini, în tot corpul. „He, he – făcu celălalt – ce ți-am spus? Îl simți? Îl simți? E măricel, lasă-l încet, mai dă-i fir, mai dă-i, așa, așa, acuma remorchează-l ușor, nu te grăbi, ține contactul cu el, nu-l slăbi, da’ nici nu-l rupe, vezi să nu intre sub bolovani c-atunci, adio...
Gata, s-a dus! Ei, nu-i nimic, așa-i la început!” „Cum s-a dus?” zise el dezolat. „S-a dus, a rupt nailonul.”
„De unde știți?” „Uite ce ușor vine firul. L-ai scăpat.” Într-adevăr, firul ieși din apă retezat, fără plumb, fără ac. „Ce-a fost?” întrebă el. „Somn. Somn mare. Da’ acum, saluti!” zise celălalt și el crezu întâi că spune așa, în glumă, peștelui, dar apoi își dădu seama că i se adresase lui, deoarece, cu o repeziciune uimitoare, își strânse sculele, le vârî în rucsac, îl săltă în spate, merse după un tufiș de unde ieși c-o motoretă și-o încălecă. „Nu mai stați?” zise el fără rost. „Pentru astăzi e destul. Ne mai vedem noi. Și ai grijă cu scăldatul, […] spuse celălalt, privindu-l scurt cu ochii lui mici, întunecați, după care ambală motorul, făcu un semn de rămas-bun cu mâna și dispăru pe cărarea spre sat.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: începu, întunecați.
4 puncte
2. Menționează rolul liniilor de pauză din secvența: „He, he – făcu celălalt – ce ți-am spus?”. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: era îmbrăcat cu o salopetă; E măricel. 4 puncte
4. Transcrie un cuvânt care conţine diftong și un cuvânt cu vocale în hiat din secvența: să regăsească, ori de câte ori va putea, fascinația secundelor pe care tocmai le trăia, emoția stranie. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care pescarul îl privește pe novice cu un fel de miloasă
simpatie. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din
textul dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să prezinți două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
‒ să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvență comentată;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Hobby-ul este reprezentat de orice tip de activitate desfășurată în timpul liber în scop recreațional.
Încă din timpuri îndepărtate, pe lângă activitățile pe care le desfășurau zi de zi, oamenii au încercat să
își găsească și activități care să îi destindă și să îi ajute să se relaxeze. Termenul „hobby” a fost
împrumutat din limba engleză și are o istorie interesantă. De exemplu, în jurul secolului al XIII-lea,
cuvântul „hobby” desemna un cal foarte mic, pentru ca în anul 1557 să fie utilizat termenul „hobbyhorse” pentru a reprezenta o marionetă din lemn ce înfățișa un cal, marionetă des folosită de către copii pentru a se juca. De aceea, în jurul secolului al XVIII-lea, termenul „hobby” a cunoscut o înțelegere greșită, pentru că abia după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial s-a înțeles cu adevărat ce este acela un hobby, care este rolul său în societate și mai ales cum influențează indivizii acesteia.
Indiferent de vârstă, este important ca orice persoană să aibă o activitate preferată, pe care să o
desfășoare cu plăcere pentru a se relaxa și a se deconecta de la rutina zilnică. Un hobby este sănătos atât pentru minte, cât și pentru trup. Chiar dacă citiți sau jucați tenis, atât corpul, cât și mintea se vor relaxa.
Hobby-urile reprezintă remediul ideal împotriva plictiselii și a stresului, ajutându-vă întotdeauna să
găsiți un echilibru interior.
Motivul pentru care este important ca fiecare dintre dumneavoastră să aibă un hobby este că orice
activitate pe care o desfășurați din plăcere vă poate ajuta să aflați mai multe lucruri despre propria persoană.
Să nu mai vorbim despre latura socială care va fi fără îndoială îmbunătățită. Un hobby nu doar că vă poate ajuta să cunoașteți oameni noi, ci și să aflați lucruri interesante despre pasiunea pe care o împărtășiți cu aceștia.
Un hobby poate dura toată viața și acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori în cazul
persoanelor cu adevărat pasionate de activitățile pe care le desfășoară cu plăcere.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– din ce limbă a fost împrumutat cuvântul hobby;
– semnificația cuvântului hobby în secolul al XIII-lea. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Un hobby poate dura toată viața. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, două propoziții subordonate diferite, precizând felul acestora: Motivul pentru care este important ca fiecare dintre dumneavoastră să aibă un hobby este că orice activitate pe care o desfășurați din plăcere vă poate ajuta. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unei activități preferate. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Testul 16
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
În acea duminică a ultimelor încercări când sta zgribulit pe mal, tremurând de oboseală și ciudă,
descoperise pescuitul. Descoperise un pescar. Nu-l observase când răsărise mai sus de el și-și aruncase undițele. Părea șezând acolo de când lumea. […] Pescarul se întoarse cu fața spre râu. El stătu o clipă nehotărât, neștiind dacă să plece sau să rămână. „Da’ la dumneavoastră merge?” întrebă. „Asta-i altă meserie, zise pescarul. Te pricepi?” „Nu prea, recunoscu el și se apropie și privi peste celălalt în apă. Nu se văd plutele”, spuse. „Dau cu plumb, la fund, răspunse pescarul. Stai jos.” El se așeză. Celălalt îl privi lung, curios, cu un fel de miloasă simpatie, apoi începu să-i explice pe-ndelete cum se pescuiește […].
Vorbea cu o însuflețire bruscă, părea că toată viața lui n-așteptase decât un novice* căruia să-i dezvăluie până la capăt tainele undițarilor, că nu pești venise să prindă la râu, ci neinstruiți ca el, era ca un comis-voiajor perfect al unei firme de pescuit total și, ascultându-l, cu toate că nu mai văzuse niciodată de-aproape un pescar și uneltele sale, el avu câteva clipe o senzație nelămurită, un fel de teamă că insul nu e normal, nu e „întreg”, cum se zicea în satul său: prea le știa și le avea pe toate. Arăta cam în jur de cincizeci de ani, era neras de mai multe zile, cu țepi cărunți în barbă, avea doi ochi mici, negri, foarte mobili, ce-i dădeau un aer șmecheresc, un nas îngropat între pomeți […]; pe cap, înfundată bine până peste urechi, purta o șapcă ponosită de navetist și era îmbrăcat cu o salopetă kaki, cam murdară, cu o mie de buzunare și buzunărașe, ce sfârșea jos în niște cizme de cauciuc noi-nouțe, tot de culoare kaki. Pescar clasic, se liniști el, gândindu-se că orice pescar veritabil e nițeluș, imperceptibil „sărit”, „altfel” decât omul comun. Ceea ce însă îl ului și-i întări convingerea că are norocul de-a se afla lângă un exemplar pursânge, strălucitor, al tagmei, fu faptul că la un moment dat când el, amețit de atâtea amănunte tehnice, întrebă „Da’ ați prins ceva până acum?”, celălalt răspunse zâmbind cu aerul lui de șmecher: „Eu? Azi e ziua ta. Poftim”, și-i trecu în mâini unul din bețe, se uită la soare, șopti „cam acu’ trebuie să muște” și – minune! – după nici un minut el simți bățul smucit cu putere, simți nailonul vibrând ca o strună și mai simți că va încerca mereu să regăsească, ori de câte ori va putea, fascinația secundelor pe care tocmai le trăia, emoția stranie ce-i urca, părând că vine din apă, prin fir, prin mâini, în tot corpul. „He, he – făcu celălalt – ce ți-am spus? Îl simți? Îl simți? E măricel, lasă-l încet, mai dă-i fir, mai dă-i, așa, așa, acuma remorchează-l ușor, nu te grăbi, ține contactul cu el, nu-l slăbi, da’ nici nu-l rupe, vezi să nu intre sub bolovani c-atunci, adio...
Gata, s-a dus! Ei, nu-i nimic, așa-i la început!” „Cum s-a dus?” zise el dezolat. „S-a dus, a rupt nailonul.”
„De unde știți?” „Uite ce ușor vine firul. L-ai scăpat.” Într-adevăr, firul ieși din apă retezat, fără plumb, fără ac. „Ce-a fost?” întrebă el. „Somn. Somn mare. Da’ acum, saluti!” zise celălalt și el crezu întâi că spune așa, în glumă, peștelui, dar apoi își dădu seama că i se adresase lui, deoarece, cu o repeziciune uimitoare, își strânse sculele, le vârî în rucsac, îl săltă în spate, merse după un tufiș de unde ieși c-o motoretă și-o încălecă. „Nu mai stați?” zise el fără rost. „Pentru astăzi e destul. Ne mai vedem noi. Și ai grijă cu scăldatul, […] spuse celălalt, privindu-l scurt cu ochii lui mici, întunecați, după care ambală motorul, făcu un semn de rămas-bun cu mâna și dispăru pe cărarea spre sat.
Ioan Groșan, Spovedania *novice – persoană care nu are încă experiență
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: începu, întunecați.
4 puncte
2. Menționează rolul liniilor de pauză din secvența: „He, he – făcu celălalt – ce ți-am spus?”. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: era îmbrăcat cu o salopetă; E măricel. 4 puncte
4. Transcrie un cuvânt care conţine diftong și un cuvânt cu vocale în hiat din secvența: să regăsească, ori de câte ori va putea, fascinația secundelor pe care tocmai le trăia, emoția stranie. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care pescarul îl privește pe novice cu un fel de miloasă
simpatie. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din
textul dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să prezinți două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
‒ să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvență comentată;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
Hobby-ul este reprezentat de orice tip de activitate desfășurată în timpul liber în scop recreațional.
Încă din timpuri îndepărtate, pe lângă activitățile pe care le desfășurau zi de zi, oamenii au încercat să
își găsească și activități care să îi destindă și să îi ajute să se relaxeze. Termenul „hobby” a fost
împrumutat din limba engleză și are o istorie interesantă. De exemplu, în jurul secolului al XIII-lea,
cuvântul „hobby” desemna un cal foarte mic, pentru ca în anul 1557 să fie utilizat termenul „hobbyhorse” pentru a reprezenta o marionetă din lemn ce înfățișa un cal, marionetă des folosită de către copii pentru a se juca. De aceea, în jurul secolului al XVIII-lea, termenul „hobby” a cunoscut o înțelegere greșită, pentru că abia după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial s-a înțeles cu adevărat ce este acela un hobby, care este rolul său în societate și mai ales cum influențează indivizii acesteia.
Indiferent de vârstă, este important ca orice persoană să aibă o activitate preferată, pe care să o
desfășoare cu plăcere pentru a se relaxa și a se deconecta de la rutina zilnică. Un hobby este sănătos atât pentru minte, cât și pentru trup. Chiar dacă citiți sau jucați tenis, atât corpul, cât și mintea se vor relaxa.
Hobby-urile reprezintă remediul ideal împotriva plictiselii și a stresului, ajutându-vă întotdeauna să
găsiți un echilibru interior.
Motivul pentru care este important ca fiecare dintre dumneavoastră să aibă un hobby este că orice
activitate pe care o desfășurați din plăcere vă poate ajuta să aflați mai multe lucruri despre propria persoană.
Să nu mai vorbim despre latura socială care va fi fără îndoială îmbunătățită. Un hobby nu doar că vă poate ajuta să cunoașteți oameni noi, ci și să aflați lucruri interesante despre pasiunea pe care o împărtășiți cu aceștia.
Un hobby poate dura toată viața și acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori în cazul
persoanelor cu adevărat pasionate de activitățile pe care le desfășoară cu plăcere.
Ce este acela un hobby și de ce este important să aveți un hobby?, www.familist.ro
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– din ce limbă a fost împrumutat cuvântul hobby;
– semnificația cuvântului hobby în secolul al XIII-lea. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Un hobby poate dura toată viața. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, două propoziții subordonate diferite, precizând felul acestora: Motivul pentru care este important ca fiecare dintre dumneavoastră să aibă un hobby este că orice activitate pe care o desfășurați din plăcere vă poate ajuta. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să. 4 puncte
B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unei activități preferate. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)