Cum va organizati timpul la examen?

   
  Pentru a fi eficienti la maximum, va transmit pasii pe care trebuie sa-urmati in timpul  examenului:

1. Foaia pe care o primiti cu subiectele o folositi drept ciorna si pe ea lucrati cu creionul exercitiile, fraza, despartiti in silabe, incercuiti diftongi, puteti  sublinia in texte,  pe masura ce cititi, amanuntele care va intereseaza si pe care vreti sa le retineti ( de exemplu, figurile de stil , trasaturile personajelor etc.).

2.  Nu uitati, in primul rand, sa va trasati o linie imaginara pe marginea foii de examen.

3. Rezolvati mai intai partea A a ambelor subiecte, adica cele doua serii de exercitii.

4. La exercitii,  raspundeti in propozitii pe masura ce cititi cerinta.

5.Ca timp, aveti o jumatate de ora pentru fiecare serie de exercitii si pentru fiecare compunere.

6. La compuneri, va faceti un plan pe ciorna, notandu-va ideile principale pe care apoi le veti dezvolta pe parcurs ce scrieti. Incercati sa folositi un vocabular adecvat cerintei. Adica, de exemplu, daca va fi vorba despre un muzeu, vei folosi cuvinte din acest domeniu: invitatie, exponate, opere de arta, expozitie, tablou, sculptura, artist, arta,etc.

Succes!

E.N. Varianta 21- 2020

Limba şi literatura română
Testul 21
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Din belșugul de verdeață
cărăbușul de aramă
vine din turnătoria
verii, să-l luăm în seamă.
Zgomotos ca o reptilă
printre vreascuri se avântă,
să arate că-i din lumea
celor ce nu prea cuvântă. […]
Cărăbuș te ia cu iureș.
Te încearcă pe la glezne.
Îl alungi, el vine iarăși.
Pe-altă parte e mai lesne.
Ca suveica rândunica
țese pânzele de vară.
Ah, ce cald e! Va să plouă
ecvatorial pe seară.
Susur mare de lăcuste
și de gâze fără număr.
Cărăbușul de aramă
s-a oprit pe caldu-ți umăr.
…………………….
Și o ia către stăpânul
iulie, cuptorul – astru,
să ne ducă fericirea
spre uitare în albastru.

 Lucian Blaga, Cărăbușul de aramă

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: alungi, mare. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența: Ah, ce cald e!. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului albastru. 4 puncte
4. Selectează două cuvinte care conțin diftong din versurile: Și o ia către stăpânul / iulie, cuptorul – astru, / să ne ducă fericirea / spre uitare în albastru. 4 puncte
5. Precizează măsura versurilor din prima strofă a textului dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o metaforă și un epitet. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
liric a textului dat. 16 puncte

 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Descoperirea unui cărăbuș minuscul prins în chihlimbar acum 99 de milioane de ani scoate la
iveală că Myanmar făcea parte din America de Sud. Noua descoperire este un strămoș al unei specii de cărăbuș care astăzi se găsește în America de Sud şi în sudul Arizonei, scrie site-ul Live Science.
Descoperirea ajută la clarificarea întrebărilor când şi cum uscatul a dat naștere celor şapte continente
pe care le cunoaștem astăzi.
„Deși Propiestus a dispărut în urmă cu mult timp, descoperirea noastră arată unele conexiuni
uimitoare în Emisfera Sudică şi Myanmar”, a precizat Shuhei Yamamoto, autorul principal al studiului şi cercetător la Chicago Field Museum. Piatra de dimensiunea unei monede a fost șlefuită pentru a face mica insectă vizibilă. Cărăbușul are o lungime de doar 3 milimetri. Este de culoare neagră şi are antene segmentate aproape de lungimea corpului. Probabil că antenele erau extrem de sensibile pentru a ajuta insecta la orientare în spaţiu. […]
Alături de alte urme fosile găsite în chihlimbar, descoperirea noului cărăbuș sugerează că
Myanmar făcea cândva parte din Gondwana, un megacontinent care s-a format prin desprinderea de
supercontinentul Pangeea. În timpul Cretacicului, Gondwana se fragmentează în părți care aveau să
devină continentele actuale.
Alexandru Voiculescu, Un mic gândac prins în chihlimbar acum 99 de milioane de ani
completează un capitol în istoria evoluției Pământului, www.descoperă.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– lungimea cărăbușului găsit în chihlimbar;
– perioada geologică în care megacontinentul s-a desprins în continente. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul pronumelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Noua descoperire este un strămoș al unei specii de cărăbuș care astăzi se găsește. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Probabil că antenele erau extrem de sensibile pentru a ajuta insecta la orientare în spaţiu.
4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, având ca termen regent verbul a avea. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare cu o insectă.
12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 23- 2020

Limba şi literatura română
Testul 23
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citește următorul text:

În arșița de vară, sub soarele de-amiază
Toți arborii-n grădină cu frunțile plecate
Privesc în neclintire, cum umbrele-alungate
Din ce în ce la poale se strâng și se scurtează.
De lene toropite, trec ceasuri de zăbavă...
Stau lâncedele clipe și moțăie pe cale.
Din bolta încintată* dogoarea curge pale,
Văzduhul tot e pară și fierbe până-n slavă.
Cireșii nici nu suflă cuprinși de piroteală
Iar merii pe de lături țin crengile pleoștite,
Pe când caișii gingași cu foile pălite
Se sprijină-n zaplazuri*, sfârșiți de zăpușeală.
Doar Nucul plin de umbră rămâne drept întruna,
Cupola-i grea de frunză punând-o scut luminii,
Ca un monarh ce, falnic, în mijlocul grădinii
Cu brațele-nălțate își ține sus cununa.

V. Voiculescu, Nucul

*încintată – încinsă, înfierbântată
*zaplazuri – garduri

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: Văzduhul, falnic.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: Toți arborii-n grădină. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: Toți arborii-n grădină cu frunțile
plecate și Cireșii nici nu suflă cuprinși de piroteală. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conține diftong și unul care conține vocale în hiat din strofa a treia. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din poezie și măsura ultimului vers din textul dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat două figuri de stil, precizând felul lor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară pastel a textului dat. 16 puncte

 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale pastelului;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.


SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Mahalaua Văcăreștilor, partea de căldare în care e acum Delta, era mărginită la sud de
Mănăstirea Văcărești, devenită apoi închisoare, cobora de la vest dinspre Mărțișorul lui Arghezi și se
ducea spre nordul și estul orașului prin mahalaua Cărămidarilor și uzinele Lemaître, Lemetru, cum ziceau oamenii de pe acolea. Timpuri Noi, oameni buni. Lemaître era un franțuz care avea, cică, monopolul spălatului rufelor de la spitale. Face aici, pe la 1865, o spălătorie mecanică și pe la 1870 construiește alături o turnătorie.
Oamenii aveau prin zona asta case care mai sărăcuțe, care mai de piatră și mai răsărite, aveau
livezi și cultivau legume pe care le vindeau pe străduțele pietruite cu piatră cubică direct din căruță: Hai la roșii! Hai la ardei! Adâncul gropii, unde acum orăcăie brotacii și pe unde poți vedea stârci de baltă, n-a fost niciodată uscat. Acolo băltea întotdeauna apă de la niște izvoare, iar noroaiele se ridicau grozave primăvara și toamna.
Zona e plină de povești care mai de care, ca toate mahalalele bucureștene. Aici aveau oamenii
proprietăți, ca un anume domn Neculai Tudor, care primește la 1921, în numele regelui Ferdinand, un
„act de răscumpărare a dreptului de embatic pe terenul de pe moșia statului Vatra Mănăstirei Văcărești”, adică devine proprietarul unui teren care fusese anterior arendat, un teren de exact 1036 de metri pătrați.
Selma Iusuf, Delta și drumul către ea (ultima parte), în Dilema veche, nr. 768/2018

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– vecinul vestic al mahalalei Văcărești;
– anul în care Neculai Tudor devine proprietarul moșiei de la Vatra Mănăstirii Văcărești. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și modul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Zona e plină de povești care mai de care, ca toate mahalalele bucureștene. 4 puncte
5. Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul
subordonatei: Adâncul gropii, unde acum orăcăie brotacii și pe unde poți vedea stârci de baltă, n-a fost niciodată uscat. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție predicativă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o livadă. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 25- 2020

Limba şi literatura română
Testul 25
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Cine-o făcut horile
Aibă ochi ca zorile
Și fața ca florile.
Horile-s de stâmpărare
La omu cu supărare.
Horile-s cu stâmpărări
La omu cu supărări.
Că și io când mă supăr
Cu horile mă astâmpăr.
Așa zice orișicine
Că numa horile-s de mine;
Da nu le-am învățat șezând,
Că le-am învățat lucrând.
Nu le-am învățat c-am stat,
Le-am învățat c-am lucrat.

***, în vol. Poezii și povești populare din Țara Lăpușului

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: supărare, am lucrat.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: c-am stat. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului floare. 4 puncte
4. Selectează cele două cuvinte care conțin diftong din textul dat. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din primele trei versuri și măsura ultimului vers al textului dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară doină populară a textului dat. 16 puncte
 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale doinei populare;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale doinei populare, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, manifestare colectivǎ a unui popor, ce oglindește
concepția despre lume și viață. În peisajul balcanic, țara noastră are o pondere semnificativă datorită
vechimii dansului, a portului popular și a strigăturilor însoțite de muzica tipică diferitelor regiuni. Folclorul
românesc face parte din marea familie a dansurilor balcanice, însă izvoarele dansului popular se găsesc
în trecutul îndepărtat, la traci și geto-daci.
Numeroase ritualuri din Antichitate erau însoțite de intrarea într-o stare specifică prin intermediul
dansului. Dansurile ritualice erau însoțite de cântece și aveau loc în spații deschise, în poieni, pe câmpii.
Mai interesant decât atât este faptul că dansurile erau interpretate de 3, 5, 7, 9, 11 persoane sau de un
alt număr impar de dansatori, ceea ce avea un sens sacral pentru cei care îl practicau.
Dansul a făcut parte mereu parcă din viața socială a omului, fiind nelipsit din ritualurile religioase.
Odată cu trecerea timpului s-au produs mutații în cadrul jocurilor populare românești, în sensul că unele și-au păstrat funcția ritualică, ca de exemplu Călușul, Chiperul, Lazărul, Cununa, Drăgaica, în timp ce altele s-au transformat în jocuri distractive.
Unul dintre cele mai vechi dansuri populare românești este Dansul Călușului care, în 2005, a fost
inclus de UNESCO în patrimoniul cultural al lumii. Se credea că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate. Totuși, etimologia acestui dans face referire la căluș, obiect care astupă gura, obligând astfel la tăcere și la păstrarea secretului. Călușarii colindă satele ca să alunge boala și spiritele rele prin puterile magice cu care sunt învestiți în timpul dansului.
Dansul „Călușarii” se ține în săptămâna dinainte de Rusalii, la 50 zile după Paște, în preajma
echinocțiului de primăvară.
Dansurile populare, www.octava.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– denumirea unui dans cu funcție ritualică;
– anul în care dansul Călușului a fost inclus în patrimoniul UNESCO. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, o manifestare colectivă a unui popor, ce oglindește
concepția despre lume și viață. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând felul
acesteia: Se credea că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare compusă ca...să. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din timpul
unui spectacol de dans. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 20-2020


Testul 20
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citește următorul text:

Într-o după-amiază de primăvară, la câteva săptămâni după ce se însănătoși, omul se mută în casa
cea nouă și începu să vopsească gardul. Mișca pensula cu gesturi măsurate, de departe părea cam
greoi – în toamna trecută împlinise șaizeci de ani. Cu toate acestea, greu ai fi bănuit că bătrânul zăcuse bolnav toată iarna. Avea fața roșie, sănătoasă, iar părul era des și creț. Îl ajuta nepotul, un băiat care semăna mult cu bunicul. Avea părul des și creț, fața roșie, sănătoasă, doar ochii îi erau plini de surâs, surâs de om tânăr. Nepotul amesteca vopseaua cu multă atenție, cu teamă să nu o verse pe jos. Făcea lucrul ăsta cu seriozitate. Era un copil liniștit, care lua totul în serios. Își terminase lecțiile și acum îi ajuta bătrânului. Cei doi se iubeau mult și se înțelegeau bine.
— Mai adu ulei, îi spuse bătrânul fără să se întoarcă, și nepotul ascultător fugi spre casă, și după
câteva minute se întoarse cu un bidon cu ulei și turnă în vopsea până când se făcu așa cum trebuie.
— Să nu pui prea mult ulei, îi spuse bunicul vopsind liniștit mai departe gardul. [...]
După ce nepotul termină cu vopseaua, se așeză pe marginea trotuarului și începu să privească
liniștit la bătrân. Gesturile uniforme și precise ale acestuia îl încântau. Stătu aproape un ceas, urmărind pe bunic cu multă atenție. Fugi din nou după ulei și vopsea, le amestecă, având grijă ca de data asta să nu pună mai mult ulei decât trebuie. După aceea se așeză pe marginea trotuarului din nou, uitându-se în continuare la bătrân.
După un timp se plictisi. […] Atunci îi veni ideea să se urce pe gard și să privească de acolo în
curțile noi ale oamenilor. […]
Dincolo de grădina bătrânului era un pârâu îngust, iar dincolo de pârâu – un loc mare, viran. Era
vorba să se amenajeze acolo un teren de fotbal pentru muncitorii din cartier. În alte zile era o mulțime de copii acolo, copii pe care băiatul nu-i cunoștea. Aceștia și începuseră să joace fotbal. De data asta nu era nimeni. Doar doi cai, mari și albi, pășteau liniștiți; soarele de primăvară le aurea coamele. „Parcă ar fi năzdrăvani”, se gândi copilul. Deodată, fața lui serioasă, cam simpluță și banală, se transfigură, se lumină ciudat. „Poate or fi năzdrăvani ...”
— Există cai năzdrăvani? îl întrebă el deodată pe bătrân.
Soarele se apropia de asfințit, iar câmpia se lumina dintr-odată. Iarba părea de sânge, caii deveniră
și ei roșii, și copilului i se tăie răsuflarea. Caii se ridicară în două picioare, se închinară unul în fața celuilalt și începură să necheze prelung și duios, atât de duios, încât copilului i se umplură ochii de lacrimi. Începu să tremure și era cât pe-aci să cadă jos de pe gard.
— Au început caii să se joace și să vorbească, bunicule, minți el pe jumătate, dorind cu orice preț
să atragă atenția bătrânului. E și un călăreț în alb, minți el mai departe.
Și deodată, copilul se gândi că totul era deosebit de frumos și de nou: și gardul, și casa în care se
mutaseră acum, și caii care nechezau duios, așa cum numai un copil poate să-i audă.
Sorin Titel, Gardul
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: precise, asfințit.
4 puncte
2. Menționează rolul ghilimelelor din secvența: „Parcă ar fi năzdrăvani”, se gândi copilul. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: de departe părea cam greoi și
deodată, fața lui serioasă, cam simpluță și banală, se transfigură, se lumină ciudat. 4 puncte
4. Transcrie un cuvânt care conține diftong și unul care conține triftong din secvențele: Cei doi se iubeau mult și se înțelegeau bine și Doar doi cai, mari și albi, pășteau liniștiți; soarele de primăvară le aurea coamele. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care băiatul se urcă pe gard. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
epic a textului dat. 16 puncte

 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului epic;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Acțiunea ambițiosului lungmetraj de animație „Inside Out” [„Întors pe dos”] acoperă câteva zile
din viaţa unei fetițe de 11 ani, Riley, care suferă din cauza faptului că, împreună cu părinții ei, s-a mutat de tot din Minnesota la San Francisco. Dar grosul acţiunii se desfăşoară în capul lui Riley, unde
dezrădăcinarea ei are repercusiuni cataclismice. Ce-i acolo? Pentru început, un arhipelag suspendat, în care fiecare insulă e amenajată pe câte o temă – familia, prietenia –, iar împreună dau identitatea fetiței.
Efectul traumatizant al dezrădăcinării este că aceste insule încep să se prăbușească una câte una. Însă
există acolo şi un turn de control, cu un pupitru la care se înghesuie, se ciondănesc, dar una peste alta
colaborează cinci emoții primare personificate: Bucurie (o zvârlugă de fată luminescentă), Tristețe (tot fată, dar albastră, îndesată, anticool), Dezgust (tot fată, verde), Furie (bărbat, roșu, îndesat) şi Panică (bărbat, deșirat, cu papion). Filmul arată că în capul oricui e la fel – un turn de control cu aceleaşi cinci emoții (în fine, versiuni ale lor: cele din capul mamei lui Riley seamănă cu ea, cele din capul tatălui sunt mustăcioase ca el etc.) la butoane (ele organizează şi gândirea raţională). […]
Dar acest film regizat de Pete Docter e un divertisment hollywoodian pentru copii, ale cărui teme
majore sunt uzura morală şi pierderea, şi a cărui morală este că tristețea îşi are funcția ei – datorită ei
recunoaștem schimbările prin care trecem drept schimbări şi pierderile pe care le suferim drept pierderi.
Andrei Gorzo, Pătrunderi, în Dilema veche, nr. 599/2019
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– culoarea prin care este redat personajul Tristețe;
– numele regizorului filmului de animație prezentat. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și denumirea publicației în care a apărut textul dat. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Filmul arată că în capul oricui e la fel. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propozițiile subordonate, precizând felul acestora: Efectul traumatizant al dezrădăcinării este că aceste insule încep să se prăbușească una câte una. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin pronumele relativ care. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul vizionării unui film. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N.Varianta 19-2020


Testul 19
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Vreau, suflete, să mă dezbar de tine
şi să trăiesc ca pomii de pe vale,
cu flori în locul gândurilor tale,
o viaţă fără rău şi fără bine.
Departe,-ntr-o pădure de la munte,
când păsările toate-or face haz,
să mă trezesc cu soarele pe frunte
şi lacrimile cerului pe-obraz.
Şi despletita ploaie să mă spele
de pulberea durerii de demult,
din care rădăcinile mi-am smult*,
iar nopţile să-mi dea cercei de stele.
Luna cea plină vreau s-o cumpănesc
mirată-n lanţul crengii ca pe-un cuib.
De raze şi de sevă să mă-mbuib,
ca tot deasupra altora să cresc.
Atunci mi-oi face fermecate strune
din ramurile mele şi-am să cânt
doar bucuria fragedă că sunt;
pădurea-n jurul meu o să se-adune.

 Magda Isanos, Vis vegetal

*am smult – am smuls

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: durerii, fermecate.
4 puncte
2. Menționează rolul virgulelor din versul: Vreau, suflete, să mă dezbar de tine. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului rădăcină. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conţine diftong și un cuvânt cu vocale în hiat din ultima strofă. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din ultima strofă și măsura versului: Departe,-ntr-o pădure de la munte.
4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia privind
mesajul textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să formulezi o opinie privind mesajul textului dat;
‒ să susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

„Shinkansen”, însemnând „noua linie principală”, este un simbol mondial tehnologic al Japoniei,
dar nu este singurul tren care circulă pe insule.
Francezii au depus un efort important pentru a redefini ceea ce reprezintă un tren rapid. Dar
japonezii au avut mai mult succes şi continuă să aibă din 1959, când a început construirea
shinkansenului (trenul rapid) din Tokaido. Cinci ani mai târziu, a început transportul pe linia Tokaido ‒ Osaka, cu 60 de trenuri pe zi. Francezul TGV a răsturnat recordurile ca trenul convențional cel mai rapid, având o viteză de 515 km/h, dar acest lucru s-a întâmplat o singură dată. Cel mai rapid tren cu orar regulat între două stații este JR500 ‒ seria „Nozomi”, între Osaka şi Fukuoka, atingând 300 km/h. […]
Pentru japonezi, călătoria cu trenul este o adevărată experienţă de viață, iar călătoria poate fi
mai importantă decât destinația. Familiile se vor urca în tren şi vor merge oriunde pentru recreere, iar
vagonul poate avea aspectul unui club social. Unii pot alege chiar un tren special cu vagoane dotate cu saltele „tatami”*, neavând destinația dinainte stabilită, pasagerii alegându-l doar din dorința să petreacă în stil locomotivă.
Conform Căilor Ferate Japoneze, în fiecare zi, 8 600 de oameni sunt implicați în întreținerea
funcţionării liniei shinkansen Tokyo ‒ Osaka. Fiecare tren format din 16 vagoane transportă 1300 de
pasageri pe întreaga sa lungime de 400 de metri.

Trenurile japoneze ‒ o artă, în Ghid complet. Japonia

*tatami – saltea folosită ca pardoseală în camerele tradiționale japoneze

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care a început să fie construit shinkansenul;
– viteza maximă cu care circulă trenul de la Osaka spre Fukuoka. 4 puncte
2. Scrie denumirea publicației și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și genul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: vagonul poate avea aspectul unui club social. 4 puncte
5. Notează numărul propozițiilor din fraza: Unii pot alege chiar un tren special cu vagoane dotate cu
saltele „tatami”, neavând destinația dinainte stabilită, pasagerii alegându-l doar din dorința să petreacă în stil locomotivă. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții aflate în raport de coordonare copulativă. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unei călătorii cu trenul. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 18- 2020


Limba şi literatura română
Testul 18
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

— Bre-che-che-chex! coax! coax!
Căci fără apă am rămas!
Așa striga o broască, ce de cu primăvară
Din valea cea slotoasă*, pe deal s-a fost retras,
Și într-o scursură trăia ca pe Parnas*.
Dar seceta de vară
Scursurile-a zbicit*,
Iar broasca mea zvântată de-a glodului dar mare,
Striga la zei așa de tare,
Precum mai sus v-ați lămurit.
Ea prin acea strigare rugi grele înălța:
Să se ridice apa pân’ la scursura sa.
Când iată!
Zeul se arăta.
Și-i zice: „Ce vrei oare,
Urâtă grăitoare?”
(Era, se vede, Joe în bune dispoziții)
„Nu pot băga în seamă a tale, eu, capricii,
Ca să înec o vale și un întreg norod,
Când tu poți singură să te cobori la glod
De unde te-ai urcat
Pe deal, ce nu ți-e dat”.
Sunt unii dintre oameni, care cu sete vor
Ca bine să le fie pe lume numai lor;
Vânând pe orice chipuri măriri, averi și nume,
Măcar să piară lumea.

Alecu Donici, Broasca și zeul

*slotoasă – umedă
*Parnas – munte în Grecia considerat, în vechime, un loc sacru pentru zeii Dionysos, Apollo și reședință a muzelor
*a zbici – a se usca

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: trăia, zvântată. 4 puncte
2. Menționează rolul semnului două puncte din secvența: Și-i zice: „Ce vrei oare, / Urâtă grăitoare?”. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului singur. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din versurile: Așa striga o broască, ce de cu primăvară / Din
valea cea slotoasă, pe deal s-a fost retras. 4 puncte
5. Numește două moduri de expunere identificate în text. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care broasca se roagă zeilor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară fabulă a textului dat. 16 puncte
 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale fabulei;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.


SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:
Ultima oară omul a pășit pe Lună în 1972, dar NASA are în vedere o nouă misiune selenară
pentru 2024! Este vorba de programul Artemis, ce va construi o bază pentru un echipaj uman care să
facă popas acolo în drum spre Marte, planeta pe care omenirea visează s-o colonizeze. Nu-i
nemaipomenit?
Sigur, o bază spațială pe Lună pare un lucru mai lesne de realizat decât construirea unui habitat
pe Planeta Roșie, însă există multe inconveniente de care oamenii de știință țin seama. De exemplu,
suprafața Lunii este acoperită de un strat subțire de praf care provine de la resturile de meteoriți și comete
care rătăcesc în spațiu. Pentru că este vid și nu bate vântul, praful lunar nu se împrăștie. De aceea,
urmele pașilor lăsate în nisipul selenar de astronauții misiunii Apollo 11 vor rămâne intacte milioane de
ani. În schimb, particulele de praf sunt extrem de abrazive și le pot pricinui probleme respiratorii viitorilor
astronauți.
Pe Lună nu există atmosferă și nici nori, astfel încât nimic nu filtrează ziua razele pârjolitoare ale
Soarelui, după cum nimic nu reține noaptea căldura adunată peste zi. Din această cauză, pe Lună
variațiile de temperatură sunt foarte mari, de la 100 de grade Celsius la -200 de grade Celsius.
Viitorii exploratori s-ar putea stabili în regiunile polare ale Lunii, unde se găsește apă potabilă
înghețată. Gheața nu se topește pentru că este ascunsă de lumina Soarelui în umbra craterelor. De
aceea, în jurul gheții s-ar putea construi o bază lunară pentru explorarea spațiului. […]
Gravitația slabă a Lunii, de șase ori mai mică decât a Pământului, le va permite astronauților să
lanseze mai ușor rachete în spațiu. De aceea, din când în când, ei vor pleca de acolo către alte planete
ale Sistemului Solar.

Cristian Presură, O călătorie prin univers. Astrofizica povestită

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care este programată o nouă expediție pe Lună;
– planeta pe care omenirea dorește să o colonizeze. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și denumirea publicației din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: le
Sigur, o bază spațială pe Lună pare un lucru mai lesne de realizat decât construirea unui habitat pe
Planeta Roșie. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Gravitația slabă a Lunii, de șase ori mai mică decât a Pământului, le va permite astronauților
să lanseze mai ușor rachete în spațiu. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă,
introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte

B. Redactează o descriere de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj de noapte cu
lună plină. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două caracteristici ale peisajului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea
corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct)

,,Ce tie nu-ti place, altuia nu face''

        Intr-o zi din luna iulie a anului trecut, ma jucam in parc alaturi de mai multi colegi si prieteni. Meciul
de fotbal era in toi, scorul era strans si fiecare echipa era cat mai hotarata sa castige, caci miza era chiar
delicioasa: cei care pierdeau faceau cinste cu suc si inghetata. Toti ne gandeam la gustul racoritor al
premiului, dar niciunul dintre noi nu ar fi vrut sa piarda.
        Asa se face ca jucam cu inversunare si fiecare dintre noi dadea cat de mult putea. Deodata, insa,
auzim o bufnitura urmata de un vaiet de durere. Mihai, capitanul nostru de echipa, se afla la pamant, tinandu- si genunchiul cu mana. Fusese faultat de un adversar, Andrei, coleg si prieten cu noi toti... Niciunul nu a crezut insa ca Andrei a incercat doar sa preia mingea si nu l-a lovit intentionat... Jocul s-a
sfarsit intr-o cearta generala, iar Mihai a ajuns la medic, unde a fost pansat.
         Dupa cateva zile, genunchiul lui era ca nou, ia jocul a fost reluat. De data aceasta, Andrei statea in
poarta, caci nu mai vrusese sa fie pe teren. Inevitabil a venit randul lui Mihai sa atace un adversar ca sai
ia mingea... iar situatia s-a repetat: celalalt a cazut si s-a lovit destul de rau, si nimeni nu l-a crezut pe
Mihai ca nu l-a lovit intentionat.
      Atunci am inteles cu totii ca Andrei avusese dreptate si ne-am dat seama ca se potriveste proverbul:
„ce tie nu-ti place, altuia nu face”. Pentru toti, intamplarea a fost o lectie bine-meritata.

Intamplare din timpul unei ore



      Zilele trecute eram la scoala impreuna cu mai multi colegi si asteptam cu nerabdare sa terminam
orele ca sa putem merge in parc, unde aveam de gand sa incingem un meci de fotbal pe cinste.
      Nu prea ne statea noua gandul la ora de matematica in care eram, iar explicatiile domnului profesor
despre triunghiul isoscel si cel echilateral ne alunecau pe langa urechi, fara sa intelegem mare lucru.
       Dintr-odata, insa, mai mult fara sa-mi dau seama, am pornit spre tabla. Mi se paruse ca mi-am auzit numele strigat de domnul profesor care terminase de predat si acum scrisese la tabla cateva probleme pe care sa le rezolvam. Am vazut ca toata clasa se uita mirata la mine si nu prea intelegeam de ce. Mai
mirat era, insa, domnul profesor, care m-a intrebat ce caut la tabla. Nu mai intelegeam nimic nici eu.
        Pana la urma, lucrurile s-au limpezit. Nu fusesem eu strigat, ci colegul meu de banca ce avea acelasi nume de familie ca al meu. El insa se prefacuse ca nu aude cand e chemat la tabla si, de fapt, chiar el imi spusese sa ies eu... am inteles si de ce, amintindu-mi ca lui nu ii place deloc matematica.
       Nu a scapat insa de rezolvarea unei probleme, caci domnul profesor mi-a spus mie sa trec la loc si
l-a chemat pe el. 
      Pe mine m-a bucurat asta, caci am putut in continuare sa visez cu ochii deschisi la meciul de fotbal care ne astepta dupa ore.

,,As vrea sa fiu erou''



       Dorinta mea cea mai mare, de cand ma stiu, a fost sa devin un erou... cum si in ce fel, nu prea stiam
eu, dar un lucru imi era clar: voiam sa fiu erou.
        Mereu ma visam zburand peste oras ca Batman sau catarandu-ma pe pereti ca Spiderman... capul
imi era plin de idei pentru salvarea lumii si de titluri rasunatoare de articole din ziare in care sa se povesteasca aventurile mele. Toate acestea pana intr-o zi cand... chiar am devenit erou.
         Ma intorceam singur de la scoala, caci prietenii mei cei mai buni aveau un meci de baschet in ziua
aceea si, ca de obicei, imi faceam in minte tot felul de scenarii fanteziste despre cum voi deveni cel mai
mare erou al omenirii. 
        Deodata, chiar cand ajunsesem pe strada mea, vad un copilas de vreo 4 anisori cum iese in fuga dintr-o curte si fara sa se uite nici in stanga, nici in dreapta, se repede spre sosea. O fractiune de secunda am inlemnit, caci pe strada se apropia o masina care avea o viteza considerabila.
        Nu am mai stat pe ganduri si, cu riscul de a fi eu accidentat, m-am repezit spre copilul care alerga dupa mingea pe care o scapase spre sosea. Am reusit sa il prind si sa il trag pe trotuar chiar sub privirile ingrozite ale mamei sale care venise si ea dupa el. Din nefericire pentru mine, insa, m-am dezechilibrat
eu si am cazut chiar pe sosea…
         Am avut putin noroc, totusi... soferul vazuse scena si a reusit sa opreasca... destul de in siguranta
pentru mine... nu pe deplin, insa, caci tot m-am ales cu o fractura de toata frumusetea...
          Dar visul meu de-o viata s-a indeplinit: am devenit eroul local, mi s-au luat interviuri, iar fotografia
mea a ajuns pe primele pagini ale ziarelor din orasul nostru... si trebuie sa recunosc ca ma simt bine in
postura de erou.

Intr-o aventura



         Atunci cand pornim intr-o aventura, se presupune ca avem macar habar unde mergem sau ce anume ne trebuie ca sa fim pregatiti in orice situatie. Se presupune ca stim... dar acesta nu a fost si cazul meu. Sa vedeti de ce.
        Acum ceva timp, ma trezesc ca ma suna un bun prieten si ma intreaba daca sunt liber in week-endul care urma pentru ca se pregatea sa faca o scurta calatorie si avea nevoie de un tovaras de drum. Cum nu aveam niciun program, am acceptat de indata si, in ziua stabilita, ne-am intalnit la gara sa luam trenul spre o localitate de munte unde prietenul meu voia sa gaseasca niste plante rare care ii trebuiau pentru un proiect al scolii lui pe teme de ecologie. 
       Dupa cateva ore de mers cu trenul si o alta ora de mers pe jos, am ajuns intr-un sat izolat, undeva la poalele unui munte imens. Acolo... am dus-o din surpriza in surpriza... dar ceea ce a constituit cea mai interesanta surpriza dintre toate a fost ca am descoperit ca era chiar satul natal al bunicilor mei, din care ei plecasera cu multi ani in urma. M-am simtit ca intr-o adevarata aventura sa explorez vechea lor casa, acum aflata in grija unor rude indepartate si, mai ales, sa descopar multe din documentele si pozele vechi ale familiei.
        La intoarcere, i-am multumit prietenului meu pentru minunata aventura in care m-a dus aproape fara
voia mea, caci nu mi-as fi imaginat niciodata ca o simpla calatorie pentru niste plante imi poate aduce
atata bucurie in suflet.
         Asa ca, dragii mei, niciodata nu stim ce aventura ne poate astepta odata ce am
pasit dincolo de pragul casei noastre.
 

E.N. Varianta 17-2020

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 17
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Încep să plece păsările iarăși,
S-aștern la drumu-ntins, ca un covor,
Se face frig în lume fără ele
Și pomii plâng tăcuți în urma lor.
Curând, în taină, cineva din slavă,
Ca-n fiecare an, prin orice stea,
Va pune să se măture iar norii,
Să-și scuture saltelele de nea.
Îmbătrânește lumea dintr-odată
Cu fulgul cel dintâi ce va veni,
Cu noaptea care vine mai devreme
Și nimeni n-o mai poate-ntineri.
De-acum încolo iarna este-aproape
S-aprinde-n sobe focul mai adesea,
Cel care n-a strâns tot ce-avea pe câmpuri
Nu mai culege ce-avea de cules.
 Virgil Carianopol, Toamnă

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: curând, îmbătrânește. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei în secvența: poate-ntineri. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului noapte. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din strofa a doua. 4 puncte
5. Precizează măsura celui de-al doilea vers din poezie. 4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
pastel a textului dat. 16 puncte
 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale pastelului;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citeşte următorul text:
Un parc de aventură, locuri de joacă pentru copii, un restaurant și o biserică sunt doar câteva
dintre atracțiile salinei Praid, din județul Harghita, obiectiv turistic care a atras doar anul trecut peste
200 000 de vizitatori.
Dacă doriți să îmbinați relaxarea într-un cadru inedit cu o adevărată porție de sănătate, nici că
este loc mai potrivit decât salina Praid, unul dintre cele mai frumoase și mai vizitate obiective turistice ale României. Aflată în localitatea cu același nume, la aproximativ 50 de kilometri de Târgu Mureș și aproape 90 de kilometri de Miercurea Ciuc, salina este deschisă în fiecare zi a săptămânii, în sezonul de vară (iunie-septembrie) de la 8 dimineața până la 8 seara, iar în restul anului, de la 8 dimineața până la 4 după-amiaza. Pentru a ajunge în interior, turiștii sunt transportați cu autobuzul un kilometru și jumătate. […]
Odată ajunși în salină, veți descoperi nu doar beneficiile pentru sănătate, ci și un loc în care vă
puteți petrece în mod plăcut câteva ore. Cei mai încântați vor fi cu siguranță copiii, care au un loc de
joacă special amenajat. […]
La zece kilometri de Praid, se află stațiunea Sovata, renumită pentru lacurile sale heliotermale.
Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (cu o suprafaţă de peste 40 000 de metri pătrați), Aluniș (cu suprafaţa de 9 000 de metri pătrați), Verde (5 000 de metri pătrați), Negru, Roșu, Mierlei şi Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare – de la 40 la 250 grame pe litru) şi sodice, prezentând fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcţie de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspătă provenită din râulețe, care nu se amestecă în apă sărată, ci se mențin la suprafaţă, acționând ca un izolator termic). Din acest motiv, vara, temperatura Lacului Ursu, care are o adâncime de 18,4 metri și care este considerat cel mai mare lac heliotermal din lume, poate să varieze între 10 şi 20 de grade Celsius la suprafaţă, 30 şi 40 de grade Celsius la adâncimea de un metru şi între 40 şi 60 de grade Celsius, la adâncimea de 1,5 metri.
Ramona Găină, Distracția de sub pământ. Salina Praid, cea mai mare din România, locul în
care turiștii au parc de aventură, restaurant și biserică, www.adevarul.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– județul în care se află salina Praid;
– un beneficiu pe care îl au turiștii care vizitează salina Praid. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
La zece kilometri de Praid, se află stațiunea Sovata, renumită pentru lacurile sale heliotermale. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, două propoziții subordonate diferite, precizând felul acestora: Din
acest motiv, vara, temperatura Lacului Ursu, care are o adâncime de 18,4 metri și care este considerat
cel mai mare lac heliotermal din lume, poate să varieze între 10 şi 20 de grade Celsius la suprafaţă, 30
şi 40 de grade Celsius la adâncimea de un metru şi între 40 şi 60 de grade Celsius, la adâncimea de
1,5 metri. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-un loc de joacă. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 16-2020

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 16

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:
În acea duminică a ultimelor încercări când sta zgribulit pe mal, tremurând de oboseală și ciudă,
descoperise pescuitul. Descoperise un pescar. Nu-l observase când răsărise mai sus de el și-și aruncase undițele. Părea șezând acolo de când lumea. […] Pescarul se întoarse cu fața spre râu. El stătu o clipă nehotărât, neștiind dacă să plece sau să rămână. „Da’ la dumneavoastră merge?” întrebă. „Asta-i altă meserie, zise pescarul. Te pricepi?” „Nu prea, recunoscu el și se apropie și privi peste celălalt în apă. Nu se văd plutele”, spuse. „Dau cu plumb, la fund, răspunse pescarul. Stai jos.” El se așeză. Celălalt îl privi lung, curios, cu un fel de miloasă simpatie, apoi începu să-i explice pe-ndelete cum se pescuiește […].
Vorbea cu o însuflețire bruscă, părea că toată viața lui n-așteptase decât un novice* căruia să-i dezvăluie până la capăt tainele undițarilor, că nu pești venise să prindă la râu, ci neinstruiți ca el, era ca un comis-voiajor perfect al unei firme de pescuit total și, ascultându-l, cu toate că nu mai văzuse niciodată de-aproape un pescar și uneltele sale, el avu câteva clipe o senzație nelămurită, un fel de teamă că insul nu e normal, nu e „întreg”, cum se zicea în satul său: prea le știa și le avea pe toate. Arăta cam în jur de cincizeci de ani, era neras de mai multe zile, cu țepi cărunți în barbă, avea doi ochi mici, negri, foarte mobili, ce-i dădeau un aer șmecheresc, un nas îngropat între pomeți […]; pe cap, înfundată bine până peste urechi, purta o șapcă ponosită de navetist și era îmbrăcat cu o salopetă kaki, cam murdară, cu o mie de buzunare și buzunărașe, ce sfârșea jos în niște cizme de cauciuc noi-nouțe, tot de culoare kaki. Pescar clasic, se liniști el, gândindu-se că orice pescar veritabil e nițeluș, imperceptibil „sărit”, „altfel” decât omul comun. Ceea ce însă îl ului și-i întări convingerea că are norocul de-a se afla lângă un exemplar pursânge, strălucitor, al tagmei, fu faptul că la un moment dat când el, amețit de atâtea amănunte tehnice, întrebă „Da’ ați prins ceva până acum?”, celălalt răspunse zâmbind cu aerul lui de șmecher: „Eu? Azi e ziua ta. Poftim”, și-i trecu în mâini unul din bețe, se uită la soare, șopti „cam acu’ trebuie să muște” și – minune! – după nici un minut el simți bățul smucit cu putere, simți nailonul vibrând ca o strună și mai simți că va încerca mereu să regăsească, ori de câte ori va putea, fascinația secundelor pe care tocmai le trăia, emoția stranie ce-i urca, părând că vine din apă, prin fir, prin mâini, în tot corpul. „He, he – făcu celălalt – ce ți-am spus? Îl simți? Îl simți? E măricel, lasă-l încet, mai dă-i fir, mai dă-i, așa, așa, acuma remorchează-l ușor, nu te grăbi, ține contactul cu el, nu-l slăbi, da’ nici nu-l rupe, vezi să nu intre sub bolovani c-atunci, adio...
Gata, s-a dus! Ei, nu-i nimic, așa-i la început!” „Cum s-a dus?” zise el dezolat. „S-a dus, a rupt nailonul.”
„De unde știți?” „Uite ce ușor vine firul. L-ai scăpat.” Într-adevăr, firul ieși din apă retezat, fără plumb, fără ac. „Ce-a fost?” întrebă el. „Somn. Somn mare. Da’ acum, saluti!” zise celălalt și el crezu întâi că spune așa, în glumă, peștelui, dar apoi își dădu seama că i se adresase lui, deoarece, cu o repeziciune uimitoare, își strânse sculele, le vârî în rucsac, îl săltă în spate, merse după un tufiș de unde ieși c-o motoretă și-o încălecă. „Nu mai stați?” zise el fără rost. „Pentru astăzi e destul. Ne mai vedem noi. Și ai grijă cu scăldatul, […] spuse celălalt, privindu-l scurt cu ochii lui mici, întunecați, după care ambală motorul, făcu un semn de rămas-bun cu mâna și dispăru pe cărarea spre sat.

Ioan Groșan, Spovedania *novice – persoană care nu are încă experiență

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: începu, întunecați.
4 puncte
2. Menționează rolul liniilor de pauză din secvența: „He, he – făcu celălalt – ce ți-am spus?”. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: era îmbrăcat cu o salopetă; E măricel. 4 puncte
4. Transcrie un cuvânt care conţine diftong și un cuvânt cu vocale în hiat din secvența:  să regăsească, ori de câte ori va putea, fascinația secundelor pe care tocmai le trăia, emoția stranie. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care pescarul îl privește pe novice cu un fel de miloasă
simpatie. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din
textul dat. 16 puncte
 În compunerea ta, trebuie:
‒ să prezinți două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
‒ să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvență comentată;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Hobby-ul este reprezentat de orice tip de activitate desfășurată în timpul liber în scop recreațional.
Încă din timpuri îndepărtate, pe lângă activitățile pe care le desfășurau zi de zi, oamenii au încercat să
își găsească și activități care să îi destindă și să îi ajute să se relaxeze. Termenul „hobby” a fost
împrumutat din limba engleză și are o istorie interesantă. De exemplu, în jurul secolului al XIII-lea,
cuvântul „hobby” desemna un cal foarte mic, pentru ca în anul 1557 să fie utilizat termenul „hobbyhorse” pentru a reprezenta o marionetă din lemn ce înfățișa un cal, marionetă des folosită de către copii pentru a se juca. De aceea, în jurul secolului al XVIII-lea, termenul „hobby” a cunoscut o înțelegere greșită, pentru că abia după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial s-a înțeles cu adevărat ce este acela un hobby, care este rolul său în societate și mai ales cum influențează indivizii acesteia.
Indiferent de vârstă, este important ca orice persoană să aibă o activitate preferată, pe care să o
desfășoare cu plăcere pentru a se relaxa și a se deconecta de la rutina zilnică. Un hobby este sănătos atât pentru minte, cât și pentru trup. Chiar dacă citiți sau jucați tenis, atât corpul, cât și mintea se vor relaxa.
Hobby-urile reprezintă remediul ideal împotriva plictiselii și a stresului, ajutându-vă întotdeauna să
găsiți un echilibru interior.
Motivul pentru care este important ca fiecare dintre dumneavoastră să aibă un hobby este că orice
activitate pe care o desfășurați din plăcere vă poate ajuta să aflați mai multe lucruri despre propria persoană.
Să nu mai vorbim despre latura socială care va fi fără îndoială îmbunătățită. Un hobby nu doar că vă poate ajuta să cunoașteți oameni noi, ci și să aflați lucruri interesante despre pasiunea pe care o împărtășiți cu aceștia.
Un hobby poate dura toată viața și acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori în cazul
persoanelor cu adevărat pasionate de activitățile pe care le desfășoară cu plăcere.

Ce este acela un hobby și de ce este important să aveți un hobby?, www.familist.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– din ce limbă a fost împrumutat cuvântul hobby;
– semnificația cuvântului hobby în secolul al XIII-lea. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Un hobby poate dura toată viața. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, două propoziții subordonate diferite, precizând felul acestora: Motivul pentru care este important ca fiecare dintre dumneavoastră să aibă un hobby este că orice activitate pe care o desfășurați din plăcere vă poate ajuta. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unei activități preferate. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).