Valoarea adevaratei prietenii

           Intr-una din zilele vacantei de vara a anului trecut eram impreuna cu prietenii mei la joaca in satul

bunicilor, undeva intr-un sat de munte din judetul nostru. Vremea era frumoasa si calduroasa, numai

buna pentru a sta afara si a te zbengui cat e ziua de lunga.

         Eram cu totii veseli si pusi pe sotii, ne alergam si ne ascundeam prin livada intinsa a bunicului si,

cand oboseam, ne asezam pe o patura la umbra si jucam carti.

      Deodata, insa, Maria, una dintre fete, se  ridica speriata de pe patura, tipand cat o tinea gura. Niciunul dintre noi nu intelegea ce i s-a intamplat.  Ba mai mult, Mihai, unul dintre baieti, a inceput sa rada de ea. Maria, insa, era ingrozita de-a dreptul. Cu chiu cu vai, s-a linistit si a reusit sa ne spuna ca tocmai fusese intepata de o albina si era alergica la albine... 

       Toti am incremenit, fara sa stim ce avem de facut... Doar Alexandra, cea mai mare din grupul nostru si prietena cea mai buna a Mariei, nu si-a pierdut cumpatul. A luat telefonul si a sunat la salvare, iar apoi a fugit la farmacia din apropiere si in cateva minute s-a intors cu un medicament antialergic pe care i l-a dat Mariei. Noi priveam speriati cum Maria se simte din ce in ce mai rau si cele 15 minute pana a venit salvarea ni s-au parut 15 ani.

           Medicul de pe ambulanta a fost impresionat de gestul Alexandrei care a si mers cu Maria la spital ca sa fie sigura ca este in afara de orice pericol. 

         Atunci mi-am dat seama cat de bine este sa fii atent la orele de prim-ajutor de la scoala, care nu credeam ca au vreun rost. Mai mult chiar, dupa toate cele intamplate, am inteles valoarea adevaratei prietenii.

Experienta personala fericita

       Una dintre cele mai fericite clipe din viata mea de pana acum a fost atunci cand am luat premiul I la
un important concurs de desen, unul dintre cele mai grele de acest gen.

        Imi place sa desenez de cand ma stiu, dintodeauna mi-a placut sa imi exprim gandurile si ideile sub

forma unor linii care, incetul cu incetul, capata forme si culori. Intreaga casa, de altfel, este plina cu

desenele mele, caci parintii mei le pastreaza pe absolut toate.

         Participam din cand in cand la concursuri de desen, la indemnul doamnei profesoare de la scoala,

dar nu ma gandeam niciodata la ce premiu voi lua. Pentru mine, mult mai importanta era ocazia de a

desena si, mai ales, provocarea de a-mi supune imaginatia sa ilustreze tema data, care nu era chiar accesibila.

            Cu atat mai mult, la concursul national de desen dedicat pictorului Nicolae Grigorescu, nu ma gandeam ca voi lua vreun premiu. Ma pregatisem, totusi, mult pentru acest concurs, pentru ca orice prilej

era bun sa-mi exersez calitatile, iar in ziua concursului, eram detasata si cu sufletul impacat. Totusi,

aveam in sufletul meu o mare liniste, iar tema care imi picase imi placea foarte mult. Am dat, astfel, tot

ce a fost mai bun, iar la sfarsit, chiar eram multumita de creatia mea.

             A fost prima data cand ma gandeam ca, intr-adevar, lucrarea mea este buna si ca, poate, voi lua o mentiune. Nu mica mi-a fost mirarea, insa, cand numele meu a fost strigat ultimul, deoarece luasem

premiul I al concursului, care imi aducea si o excursie de studii in Italia, in galeriile pictorilor celebri ai Renasterii.

            M-am simtit extrem de fericita pentru reusita mea si asta mi-a dat curaj si incredere sa merg mai departe cu pasiunea pe care o am.

Experienta personala amuzanta

       Cu ceva timp in urma, in vacanta de vara dinaintea clasei a VIII-a, eram la bunici, intr-un sat de munte pierdut intre livezi umbroase si gradini inmiresmate. Ma bucuram din plin de vacanta in care nu faceam nimic altceva cat era ziua de lunga decat sa ma joc cu prietenii mei si sa colindam toate imprejurimile satului.

         Nimic nu imi placea, insa, mai mult, decat sa mergem la scaldat in raul de la marginea satului si adesea uitam cu desavarsire de trecerea timpului cand ne zbenguiam in apele racoroase. 

         Intr-una din zile, insa, bunica ma roaga sa o ajut cu ceva treburi prin gospodarie... lucru pe care il faceam cu placere, de altfel, mai ales ca nu se intampla prea des. I-am zis deci bunicii ca o ajut, dar mintea mea era in cu totul alta parte, la scaldat alaturi de tovarasii mei de joaca de care stiam ca sunt acolo. 

         Ma simteam ca Nica din „Amintirile” lui Creanga, asa as fi vrut si eu sa ma duc la scaldat. si... m-am dus. Dar tot ca la Creanga, bunica a venit si mi-a luat hainele ca sa-mi dea o lectie…

         Lectia a fost bine-meritata si inca rad cu bunica atunci cand ne amintim de figura spasita pe care o aveam cand am venit de la scaldat fara haine si infometat pe deasupra.

Filmul preferat

          Filmul meu preferat este unul mai vechi, pe care l-am descoperit datorita parintilor mei si de care niciunul dintre colegii mei nu a auzit macar. Se numeste „Terminator” si face parte dintr-o serie intreaga de filme cu acelasi titlu.

            Cel care imi place mie mult este partea a doua si are ca protagonist un adolescent, John Connor, care afla ca el este cel care va avea misiunea sa salveze omenirea de suprematia robotilor care incercau sa distruga oamenii definitv. John este ajutat insa tot de un robot, pe care el insusi il trimite din viitor sa ii fie aproape, dar si de mama lui, Sarah Connor, care il pregatise inca din copilarie pentru rolul de salvator al lumii. Insa cei trei au de infruntat un robot foarte avansat, T1000, si, in plus, incearca sa distruga Skynet, compania care urma sa creeze robotii inteligenti ce au atacat apoi oamenii.

                Dupa o serie de aventuri palpitante, John si mama lui, alaturi de Terminatorul care ii ajuta, reusesc sa-i distruga atat pe T1000, cat si compania de la care a pornit totul. insa, pentru ca niciun pericol sa nu mai existe, trebuie distrus si Terminatorul care le-a fost alaturi, chiar daca aceasta decizie ii sfasie inima lui John, care gasise in robotul rece si impersonal cel mai bun tata pe care il avusese vreodata.

              M-a impresionat mult filmul acesta si, ori de cate ori il revad, inteleg valoarea adevaratei prietenii si puterea sacrificiului.

Un conflict intre doi colegi pe care i-ai ajutat sa se impace

         Iarna trecuta ne jucam mai multi colegi afara in curtea scolii. Era pauza mare si toti ne bucuram de zapada moale si pufoasa care era din belsug pe terenul de sport si din care faceam bulgari mari si rotunzi cu care ne alergam sa ne lovim. Toata curtea scolii rasuna de rasetele si tipetele noastre de bucurie. Nu mai fusese demult zapada si ne bucuram de ea cat puteam de mult.  

               Deodata, mi-am dat seama insa ca ceva e in neregula. Doi dintre colegii mei de clasa, Andrei si Mihai, transformasera joaca intr-o adevarata cearta. Vocile lor rasunau ascutite si rautacioase, fiecare dintre ei il acuza pe celalalt ca l-a lovit prea tare cu bulgari si ca a facut-o intentionat. 

                Nu imi placea sa-i vad certandu-se, pentru ca amandoi erau colegii si prietenii mei, asa ca m-am hotarat sa intervin. si... bine am facut ca m-am indreptat spre ei, caci cearta era pe punctul de a se transforma in bataie in regula. Am oprit tocmai la timp pumnul lui Mihai indreptat spre fata lui Andrei si i-am despartit. Nu mi-a fost deloc usor sa ii conving pe cei doi baieti sa se calmeze si, mai mult, sa-si ceara scuze unul fata de celalalt, caci, asa cum se intampla de obicei, vina era impartita.

                 Intr-un final, insa, am reusit sa-i impac si amandoi mi-au multumit pentru ca nu i-am lasat sa strice o prietenie frumoasa. Rasplata mea a fost pe masura: nu mi-am pierdut niciun prieten si, in plus, dupa ore, am baut toti trei o ciocolata calda pregatita de Andrei, numai buna sa ne incalzeasca dupa alta repriza de bulgareala.

O intamplare amuzanta din timpul unui test

           Eram in ultimele saptamani ale semestrului al doilea si toti eram concentrati la maxim deoarece erau saptamanile cu cele mai multe teste si cu tezele de sfarsit. 

        Era luna mai si afara era din ce in ce mai cald si mai frumos, dar niciunul dintre noi nu avea timp sa iasa in parc sau pe teren la un meci de baschet.

           Intr-una din zile, insa, s-a intamplat ceva care ne-a amuzat pe toti. Eram in clasa, in timpul tezei la matematica, ultima teza, de fapt, dar si cea mai grea. Toti scriam concentrati, cu mintea plina de calcule si de socoteli, dar mai ales problemele de geometrie ne dadeau batai de cap. 

           Deodata, insa, pe geamul deschis a intrat un fluture magnific. Avea aripile mari si colorate cu o multitudine de nuante, de la rosu aprins la un albastru profund. Fluturele s-a invarti de mai multe ori prin clasa, fiind atras mai mult de plantele care se aflau pe ici si colo. 

          Domnul profesor de matematica urmarea fluturele cu multa atentie, de parca nu mai vazuse niciodata asa ceva pana atunci. Ce-i drept, fluturele era chiar frumos. „Ce-ar fi, mi-am soptit in gand, sa se aseze pe umarul meu?”... si, spre surprinderea mea, dupa cateva clipe, fluturele s-a oprit din zbor si mi s-a asezat pe umar, asa cum imi dorisem.

           Nu a plecat de acolo tot restul orei, iar toti colegii ma priveau invidiosi. Am facut cea mai buna teza la matematica din viata mea si am luat nota zece cu felicitari... cred ca datorita acelui fluture minunat care m-a inspirat.

O intamplare petrecuta la scoala

          

          Intr-una din zilele lunii mai anul trecut, eram la scoala si toti eram nerabdatori sa terminam mai repede orele si sa stam putin in parc, pentru ca afara era foarte frumos si gandul nostru era numai la joaca.  

          Mai aveam doua ore pana la sfarsitul programului si era pauza. Deodata, vedem pe unul dintre colegi ca vine de afara, tinand cu grija ceva la piept. Ne-am strans toti in jurul lui sa vedem ce are acolo. Din bluza de trening a colegului nostru se zarea un cap mic si pufos al unui pisoi adorabil. Toti voiam sa il

mangaiem si sa ne jucam cu el, dar soneria ne-a anuntat ca ora urma sa inceapa. Cu regret, ne-am asezat toti in banci asteptand venirea profesorului. 

          Aveam ora de geografie si  doamna profesoara a intrat in clasa, zambindu-ne ca de obicei. 

      Lectia a inceput si, dupa ce cativa colegi au iesit la harta si au raspuns, doamna profesoara a inceput sa predea. Era liniste deplina in clasa si se auzea doar vocea doamnei care ne explica despre rauri si ape. 

            Dintr-odata, insa, s-a auzit un mieunat subtire si tremurat. Noi stiam despre ce este vorba, dar doamna profesoara, nu. Mai intai, a tresarit, vizibil surprinsa. Apoi ne-a intrebat ce se aude... cu chiu cu vai am recunoscut si colegul meu i-a aratat pisoiul. Atunci, doamna profesoara a luat pisicuta si a asezat-o langa geanta dumneaei pe catedra. Cand, ce sa vezi? Pisoiul si-a gasit frumusel loc in geanta doamnei si a adormit acolo multumit.

           Toti am inceput sa radem, iar la sfarsitul orei, doamna profesoara a plecat acasa cu pisoiul in geanta. Si acum il are si ne arata din cand in cand poze cu el. Mereu radem cand ne amintim cum a dormit instantaneu in geanta doamnei.

E.N. Varianta 10-2020

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 10

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

O vulpe a intrat odată
Flămândă în livadă.
Și poamele văzând, frumoase, coapte bine,
S-a bucurat prea mult în sine,
Dar bucuria ei a fost în mâini străine:
Că prunele pe crengi cam susușor erau
Și nu se scuturau.
Umblând ea în zadar mai bine de un ceas,
A zis acestea către prune:
— Cum v-am găsit, așa vă las,
Măcar că la privit vă arătați prea bune,
Dar verzi, în loc să folosiți,
Voi dinții strepeziți*.
Un adevăr de mult văzut,
Că neavând prilej ca să ne folosim
De-un lucru ce ne e plăcut,
Apoi neapărat cusururi îi găsim.

Alecu Donici, Vulpea în livadă

*a strepezi – a (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: flămândă, bucuria.
4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din versurile: S-a bucurat prea mult în sine, / Dar bucuria ei a fost în mâini străine. 4 puncte
3. Scrie patru cuvinte din familia lexicală a cuvântului verde. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din versurile: Umblând ea în zadar mai bine de un ceas, / A zis acestea către prune. 4 puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care s-a bucurat vulpea. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
specia fabulă a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale fabulei;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Poluarea cu plastic a apelor reprezintă una dintre cele mai grave probleme de mediu la nivel global.
România se confruntă zilnic cu o astfel de problemă.
În fiecare zi, Dunărea transportă în Marea Neagră 4,2 tone de plastic, arată un studiu al Universității
din Viena. Într-un an, asta înseamnă 1533 de tone de deșeuri, care provoacă efecte nocive atât asupra
mediului acvatic, cât și asupra oamenilor. Pentru a combate această problemă, este nevoie de o
schimbare, atât din partea comunităților dunărene, cât și din partea autorităților publice.
„Cu apele curate” […] reprezintă o soluție pe termen lung de reducere și prevenire a poluării cu plastic a apelor Dunării. Programul a început în luna mai, când un grup de voluntari, coordonat de
Asociația MaiMultVerde, s-a adunat într-o tabără în Delta Dunării și a pus în aplicare un plan local de
colectare a deșeurilor de pe cursul Dunării. Acțiunea s-a extins mai târziu și în alte zone din Giurgiu,
Drobeta-Turnu Severin, Cernavodă, Zimnicea, Turnu Măgurele, Oltenița, Brăila, Galați, Tulcea și
Călărași. În total, s-au implicat 550 de voluntari, care au reușit să adune 6,5 tone de plastic.
Din octombrie, proiectul are un nou aliat – drona Waste Shark –, folosită pentru prima oară în
România. Tehnologic, Waste Shark, una dintre cele mai avansate soluții de management al deșeurilor
plutitoare, navighează la suprafața apei colectând până la 500 kg de deșeuri pe zi.
Pentru că nu e de ajuns să faci doar curățenie, în cadrul proiectului au fost organizate și acțiuni de
amenajare și dezvoltare a infrastructurii de colectare a deșeurilor […], dar și activități de educare,
informare și organizare comunitară […].
În fiecare dintre cele zece orașe de pe Dunăre, grupuri de inițiativă ghidate de Centrul de Resurse
pentru Participare Publică (CeRe) și sprijinite de autoritățile locale caută soluții palpabile pentru a reduce și preveni poluarea cu plastic, pe care le și pun în practică.

 Elena Draghici, Împreună pentru o Dunăre #fărăplastic, www.natgeo.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– cantitatea deșeurilor transportată anual pe Dunăre în Marea Neagră;
– luna în care a început programul „Cu apele curate”. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menţionează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă:
România se confruntă zilnic cu o astfel de problemă. 4 puncte
5. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: În total, s-au implicat 550 de voluntari, care au reușit să adune 6,5 tone de plastic. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, introdusă prin adverbul relativ când. 4 puncte

B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul participării la un proiect local sau școlar. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 9 -2020

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 9

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Stai singură-n grădină
Și dragostea ți-o cânți,
Și-atâta ți-i de bine,
Că parcă te-nspăimânți...
Lași cântecul, și iară
Pierdută-n gânduri cazi...
N-a fost nicicând sub ceruri
Seninul care-i azi.
I-atâta primăvară
În mugurii din tei,
Și-au înflorit ast-noapte
Atâția stânjenei...
Și iar începi un cântec
Duios, încetinel...
O, nu-ți întinde mâna
Spre bietul stânjenel!...
O, nu-ți întinde mâna
Să rupi o floare, când
I-atâta duioșie
În farmecul din gând!...
Căci vraja asta care
Plutește-n tot ce vezi,
De parcă firea-ntreagă
Te-ndeamnă să visezi, –
O simte ca și tine
Plăpândul stânjenel,
Și cine știe dacă
N-o fi visând și el!...

Elena Farago, În grădină

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: te-nspăimânți,
plăpândul. 4 puncte
2. Menționează rolul semnului exclamării din versurile: „O, nu-ți întinde mâna / Spre bietul stânjenel!”. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: N-a fost nicicând sub ceruri și Atâția stânjenei... 4 puncte
4. Selectează două cuvinte care conțin diftong din strofa a treia. 4 puncte
5. Precizează măsura primelor două versuri din poezie. 4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite, precizând felul lor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, o compunere în care să-ţi exprimi opinia
privind mesajul textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să formulezi o opinie privind mesajul textului dat;
‒ să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
‒ să ai un conţinut adecvat cerinţei;
‒ să te încadrezi în numărul de cuvinte indicat.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Uriașele grădini din Babilon, cunoscute și sub numele de „grădinile suspendate ale Semiramidei”,
au existat pe teritoriul vechiului Imperiu Babilonian, în prezent îngropat sub dune.
Potrivit istoricilor, datarea și motivul pentru care au apărut Grădinile suspendate sunt diferite. Pe
de-o parte, se consideră că Nabucodonosor al II-lea, regele Imperiului Babilonian, le-ar fi construit pentru una dintre soțiile sale, Amytis sau Amuhea. Pe de altă parte, în legendele grecești, se speculează că ar fi apărut încă din timpul regelui Ninus, întemeietorul orașelor Ninive și Babilon, pentru soția sa, Semiramida.
Istoricul Diodor din Sicilia susținea că grădinile ocupau o suprafață de 15 000 de metri pătrați și
se ridicau în patru terase până la 77 de metri. Pe terase, erau plantați arbori din mai multe specii și udați cu ajutorul unor mașini hidraulice care urcau apa din râul Eufrat la diferitele niveluri. Pe sub rădăcinile plantelor, se aflau canale care umezeau neîncetat pământul. Datorită posibilității întreținerii unei continue umidități, pe terase au putut să crească nu numai flori, ci și anumite specii de tamarix, palmieri și altele.
Sub terase, erau amenajate galerii și camere pentru familia regală, în care intra lumina dintr-o
singură parte, în așa fel încât galeriile și camerele de la un anumit nivel aveau în față priveliștea unei
grădini.
Pentru popoarele orientale din Antichitate, noțiunea de grădină era legată de ideea supremei
fericiri omenești, considerând grădinile „raiuri pe pământ”.

Corina Zorzor, Minunile lumii, www.adevărul.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– suprafața pe care o ocupau grădinile, conform istoricului Diodor din Sicilia;
– numele soției regelui Ninus. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menţionează numărul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă:
Pe terase, erau plantați arbori din mai multe specii. 4 puncte
5. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: Pe de altă parte, în legendele
grecești, se speculează că ar fi apărut încă din timpul regelui Ninus, întemeietorul orașelor Ninive și
Babilon, pentru soția sa, Semiramida. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă directă, având ca termen regent verbul a considera. 4 puncte

B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o grădină. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 8- 2020

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 8

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

N-am văzut de nicăieri o lună mai mare
Ca din vârful muntelui înzăpezit.
Parcă i-a împrumutat limpezimea
Sufletul meu nesfârșit.
Vântul poartă-n văile-albastre
Râuri de scântei ca-n vrăji străvechi.
Florile iernii suflate pe cetini
Îmi alunecă melodii de cleștar în urechi.
Aici totul, pădurile doinare*,
Cerul bun, colibile goale de stână,
Ramurile nopţii, adunate în inimă,
Se prefac în sânge sănătos, tânăr.
Codrii din vale sună din corn,
Curg jderii şi umbrele nopţii grăbite.
Aici închipuirea e tare ca ozonul
Şi visele scapără-n muchi împetrite.
Încât aş privi pe un lucru firesc
Dacă pe frunţile prietenilor de drum, în zbor,
Ar sălta flăcări de cântec şi forţă
Împletite după chipul iubirilor lor.

Nicolae Labiș, Noapte de iarnă

*doinare – referitor la cântecul doinei

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: limpezimea, nesfârșit. 4 puncte
2. Menționează rolul punctului în versurile: „Florile iernii suflate pe cetini / Îmi alunecă melodii de cleștar în urechi.”. 4 puncte
3. Explică modul în care s-au format cuvintele subliniate din versurile: Râuri de scântei ca-n vrăji
străvechi. / Florile iernii suflate pe cetini. 4 puncte
4. Selectează, din textul dat, două cuvinte care conţin vocale în hiat. 4 puncte
5. Precizează măsura versurilor: N-am văzut de nicăieri o lună mai mare / Ca din vârful muntelui
înzăpezit. 4 puncte
6. Transcrie o comparație și o metaforă din textul dat. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
genul liric a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Noua premieră a Operei Naţionale din Bucureşti [din mai 2018] cu spectacolul „Frumoasa din
pădurea adormită” de Ceaikovski în regia şi adaptarea coregrafiei clasice a lui Vasily Medvedev şi
Stanislav Fečo a fost dedicată celebrării a 200 de ani de la naşterea lui Marius Petipa, părintele
coregrafiei Marilor Poveşti Coregrafice. […]
Prin prisma acestei celebrări, noua „Frumoasă din pădurea adormită” la Opera Naţională din
Bucureşti, care ne-a obişnuit cu un ritm de aproape o premieră pe lună, este, aşadar, bine-venită.
Fiind vorba despre un basm coregrafic şi despre o adaptare a unei coregrafii care a fost gândită pentru
un public ce făcea practic parte dintr-o altă lume, este evident că provocarea cu care s-au confruntat
realizatorii spectacolului a fost amplificată. Există un tip de dinamică a mişcării raportată la ritmul în care sunt relatate naraţiunile în ziua de azi, fie că vorbim de filme, fie că vorbim de cărţi ilustrate cu poveşti pentru copii, faţă de care coregrafia de la 1890 poate părea publicului tânăr de azi statică şi pe alocuri desuetă*.
Acest lucru este, din fericire, salvat încă într-o mare măsură de frumuseţea poveştii în sine şi de
romantismul muzicii lui Ceaikovski în datele obiective ale spectacolului. Din fericire, montarea din
Bucureşti aduce costume, lumini şi decoruri proaspete şi strălucitoare […] semnate de Pavol Juráš, la
care, lucru cel mai important, se adaugă o evoluţie coregrafică la înălţimea dificilei misiuni a soliştilor şi mai ales a cuplului principal.

Virgil Oprina, Avem la operă o nouă „Frumoasă”, www.liternet.ro

*desuetă – demodată, învechită

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele părintelui coregrafiei Marilor Poveşti Coregrafice;
– două elemente noi pe care le aduce montarea din București a spectacolului menționat. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului de unde a fost preluat fragmentul. 4 puncte
3. Menţionează genul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă:
Acest lucru este, din fericire, salvat încă într-o mare măsură de frumuseţea poveştii în sine. 4 puncte
5. Transcrie propoziţiile din fraza următoare, precizând felul acestora: Prin prisma acestei celebrări,
noua „Frumoasă din pădurea adormită” la Opera Naţională din Bucureşti, care ne-a obişnuit cu un ritm de aproape o premieră pe lună, este, aşadar, bine-venită. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte

B. Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte, în care să descrii o persoană care este un
model pentru tine. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două trăsături ale persoanei alese;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 7- 2020

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A
Testul 7

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citește următorul text:

În toate duminecile și zilele de sărbători, dis-de-dimineață, cobora despre munte și intra călare în
sat un voinic curățel. Nimeni nu se întreba de unde vine și unde descalecă; toată lumea știa că este
Miron oierul și nimeni mai mult nu dorea să știe.
Trecuse un an de zile de când Miron venea mereu la joc; flăcăii îi erau prieteni, iar fetele se adunau
bucuros împregiurul lui ca să-i asculte poveștile, vorbele șăgalnice și cântecele frumoase. Din când în
când, dar foarte arareori, Miron scotea din șerpar* un fluieraș, pe care cânta câte o doină plină de duioșie, încât oprea răsuflarea celor ce-l ascultau. Din când în când, numai arareori, scotea Miron fluierașul său; îl scotea însă totdeauna când Marta îl ruga; ba era chiar destul ca ea să privească la șerpar, pentru ca Miron să puie mâna pe piept, gata de a-i face pe plac.
Acesta e lucru știut de toți, ba chiar un lucru care de sine se înțelegea. Cine nu ar fi dorit să asculte
cântecele lui Miron și care fată nu ar fi dorit să-i fie în apropiere și să-i audă graiul limpede? Marta era fiica Mihului Saftei și era un lucru firesc ca atunci când ea roagă, să nu zică ba, mai ales știind să-l roage atât de frumos cum avea obiceiul. Fetele dar, când voiau să asculte, rugau pe Marta; Marta însă mai totdeauna le răspundea că Miron nu voiește, fiindcă nu e tocmai în voia lui cea bună. Numai din când în când, foarte arareori, Marta ruga pe Miron să cânte.
În horă Miron totdeauna e cumpătat, încât parcă numai șuguiește* cu jocul. Dar ochii tuturora se
opresc asupra lui. Înalt și mlădios, cu umerii lați și cu pieptul ieșit, el calcă lat și pe întreaga talpă, încât la fiecare pas întregul trup i se scutură și se leagănă când la dreapta, când la stânga. Când stă însă și-și ridică fruntea ieșită din față, fetele tresar sub privirea lui. Un cap bălan* cu părul lung până pe umeri, cu o față albă și străbătută ca de-o răsuflare de rumeneală, cu doi ochi mari și albaștri ca fața cerului privită de pe culmea muntelui. Totdeauna e în această față ceva ce nu se mai găsește în alte fețe, un fel de tristeță, un văl de gânduri, iară în surâsul de pe buzele lui ascuțite totdeauna e ceva ce-ți deschide sufletul.
E minunat flăcău Miron și nu e minune că toți îl caută și îl doresc. Înspre amurgul serii, când jocul
se sparge, Marta pleacă spre casă […] însoțită de fete și de flăcăi. Între flăcăi este și Miron, care, precum de la sine se înțelege, totdeauna merge alăturea cu dânsa.
Peste puțin, ei lasă apoi ulița, trec un pârleaz de la dreapta și merg pe o cale mai scurtă, pe poteca
dintre vii, pe la Fântâna Corbului, unde izvorăște apa cea bună.
Până aici merge Miron. Mai departe nu. Aici apoi, câteodată, fetele și flăcăii se opresc și Marta
roagă pe Miron să cânte. […]
— Cântă mai departe, căci grozav de frumoasă e doina! îi zise ea cu stăruință.

Ioan Slavici, Gura satului

* șerpar – brâu lat de piele (prevăzut cu buzunare) pe care îl poartă țăranii; chimir
* a șugui – a glumi; a duce cu vorba; a minți
* bălan – (despre oameni sau părul lor) blond

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: totdeauna,
să privească. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența ei lasă apoi ulița, trec un pârleaz de la dreapta și merg pe o
cale mai scurtă. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: Înspre amurgul serii și cântase atât de frumos. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din fragmentul: Acesta e lucru știut de toți, ba chiar un lucru care de sine se înțelegea. Cine nu ar fi dorit să asculte cântecele lui Miron și care fată nu ar fi dorit să-i fie în apropiere și să-i audă graiul limpede?. 4 puncte
5. Numește două moduri de expunere identificate în text. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care fetele din sat o roagă pe Marta să-l convingă pe Miron să cânte. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe Miron,
personajul din textul dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două trăsături ale personajului dat, valorificând textul dat;
– să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului dat, prin câte o secvență comentată;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

„Go” este un vechi și complex joc de inteligență, cu o bogată istorie în țările răsăritene ale Asiei. […]
Legenda spune că goul a fost inventat în China antică, în urmă cu aproximativ 4000 de ani, de
către un înțelept al unui împărat chinez. Au fost descoperite piese de go în morminte antice chineze și
se pare că, la început, setul de joc era folosit și cu alte scopuri, cum ar fi prezicerile sau calculele
matematice (ca abac).
De-a lungul istoriei multimilenare, mai mulți jucători s-au remarcat prin talentul lor extraordinar.
Dintre aceștia, celebru este, fără îndoială, Go Seigen, un geniu al jocului, cel care a pus bazele goului
modern. […] În România, jocul de go a apărut în zona Timișului, în urmă cu aproximativ 70 de ani, prin intermediul domnului Walter Schmidt, cel care a învățat regulamentul dintr-o carte descoperită
întâmplător și a format un mic nucleu de jucători.
La nivel mondial, supremația este deținută de jucători din China și Coreea de Sud. Deși nu se
poate spune cu exactitate cine este numărul 1, doi jucători se remarcă prin numărul de titluri câștigate: sud-coreeanul Lee Sedol și chinezul Gu Li.
În prezent, în România există un număr de aproximativ 550 de jucători legitimați, cel mai tânăr
are în jur de 6 ani, cel mai vârstnic fiind chiar Walter Schmidt (82 de ani). Cel mai bun jucător român de go este Cătălin Țăranu, fiind unul dintre puținii profesioniști europeni în materie. În acest moment sunt afiliate federației 22 de cluburi și structuri sportive, la nivel național. Există doar competiții pe categorii de vârstă, nu ligi diferențiate valoric.

 Gabriel Bucur, Jocul de go, un alt „sport al minții”, în Sport revolution

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– țara în care a fost inventat jocul de go;
– vârsta celui mai tânăr jucător de go, legitimat în România. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care a fost extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează diateza și modul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: Au fost descoperite piese de go în morminte antice chineze. 4 puncte
5. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: Au fost descoperite piese de go în morminte antice chineze și se pare că, la început, setul de joc era folosit și cu alte scopuri, cum ar fi prezicerile. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte 

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unui concurs. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 6- 2020

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 6
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Când am venit târziu ca să te caut
În parcul îmbrăcat în frunză lată,
În parcul năpădit de ierburi rele –
Departe, pe-o cărare neumblată,
Zării pe Zeul Toamnei trist și singur.
Cum alergam cu dorul de-altădată,
Purtând în suflet rediurile* verzi
Și cerul clar, și iarba cu zorele,
Și visul viu, în care să te pierzi,
Am stat pe loc legat de-o melodie.
Și Zeul Toamnei pe un flaut de-aur
Îmi tălmăcea trecutul în surdină,
Și soarele se stinse prin frunzare
Pălind încet cu galbenă lumină,
Când cerul își cocli* în zări arama.
Și frunzele zburară de rugină,
Ca fluturi mari cu aripe ciudate,
Vicleanul zeu cânta acum mai tare:
Și frunzele foșniră spulberate…
Foșniră cum foșnește amintirea.

Ion Pillat, În parc

*rediuri – păduri mici şi tinere
*cocli – a se oxida; a prinde un strat de carbonat de cupru, de culoare verde, toxic, care se formează pe suprafaţa obiectelor de aramă

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: târziu, trist. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei în secvența de-altădată. 4 puncte
3. Scrie patru cuvinte din familia lexicală a cuvântului singur. 4 puncte
4. Selectează, din strofa a treia, două cuvinte care conțin vocale în hiat. 4 puncte
5. Precizează măsura primului vers din poezie. 4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
genul liric a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Teatrul Excelsior porneşte la drum în noua stagiune 2014 – 2015 cu o tolbă plină de proiecte şi
gata de ieşirea în marea lume a festivalurilor. Noul director al Teatrului Excelsior, Adrian Găzdaru, vă
propune în această toamnă două premiere cu totul speciale.
Cea dintâi, „Kiki și Bozo”, un text sensibil și plin de poezie, scris de Andreea Vălean, este regizată
de Peter Kerek și a intrat deja în repetiții.
Peter Kerek a gândit acest spectacol cu două distribuții, în care îi veți descoperi pe tinerii actori
Raluca Botez, Ștefania Dumitru, Lari Cosmin Giorgescu, Dan Clucinschi, Alexandru Mike Gheorghiu și Ion Bechet.
Cea de-a doua premieră va fi „Momo sau strania poveste despre hoții de timp și copilul care le-a
înapoiat oamenilor timpul furat”, o invitație în lumea fantastică a lui Momo, un personaj fabulos creat de Michael Ende. În acest basm-roman, Momo, o fetiță care încearcă să salveze lumea, îi are ca parteneri pe Casiopeea, o ciudată broască-țestoasă, și pe maestrul Hora.
Dramatizarea este realizată de Lenuș Teodora Moraru, care va semna și regia acestui spectacol.

Petre Ivan, Teatrul Excelsior, între premiere și festivaluri, www.ziarulmetropolis.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anotimpul în care începe stagiunea de teatru;
– numele regizorului primului spectacol din stagiune. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează numărul și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: le-a înapoiat oamenilor timpul furat. 4 puncte
5. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: În acest
basm-roman, Momo, o fetiță care încearcă să salveze lumea, îi are ca parteneri pe Casiopeea, o
ciudată broască țestoasă, și pe maestrul Hora. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
subiectivă, care să aibă ca termen regent verbul a descoperi. 4 puncte

B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare petrecută la teatru
sau la cinema. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 5 -2020

Testul 5
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:
— Auzi, Bobi, până fac eu mâncarea, ia arată-le dânșilor ce desenezi tu toată ziua, spuse Lisaveta,
căreia ‒ oricâtă încredere avea în părintele Saveliuc ‒ îi venea greu să lase doi necunoscuți singuri la ea în
casă. Arată-le cum ai desenat-o tu pe mama, adăugă ea, brusc înduioșată.
— Ei, lasă ... se scutură puștiul, rămânând la fel de încruntat.
— Hai, hai! Ce, ți-o fi rușine? Doar de ce le faci? Nu ca să le arăți?
— Le fac că-mi place mie să le fac! explică el tăios și dispăru din prag.
Însă după vreo două minute apăru iar în sufragerie, fluturând nepăsător un bloc de desen mare, legat
cu o sfoară. Se apropie timid de cei doi bătrâni, trecu pe lângă ei și aruncă blocul pe patul din spatele lor.
— Le-ai adus, Bobi? se auzi de undeva vocea Lisavetei, care plecase la treburile ei.
— Le-am adus, bombăni băiatul.
Cei doi bătrâni rămaseră răbdători pe scaune. Petre își lăsase rucsacul la piciorul mesei, iar bătrânul
cel tăcut și înalt își rezemase toiagul de lemn pe genunchi. Pălăriile de paie se odihneau acum pe masă.
Petre se uită spre puști și zise cu o voce tărăgănată:
—Dacă nu vrei, nu trebuie să ni le arăți. Eu, drept să zic, aș vrea să le văd. Mama ta zice că ești priceput ...
Bobi se întinse spre pat și luă cu un gest neglijent blocul de desen. Îi desfăcu sfoara cu care era legat.
Petre observă că mâna băiatului tremura ușor. Tremura și când îi întinse blocul. Drumețul puse blocul pe
masă și îl deschise. Bobi rămase în picioare, lângă el, și se uită la bloc ca și cum l-ar fi văzut prima dată.
Petre privi atent primul desen și i-l întinse tovarășului său, care îl studie și el și îl puse deoparte. La
fel făcură drumeții și cu a doua foaie, și cu a treia.
— Ei, ce ziceți? întrebă Lisaveta, care apăruse în prag și își ștergea mâinile ude de șorț. Așa-i că e
tare priceput Bobi al meu? [...]
Din desenele lui, chiar așa naive cum erau multe din ele, se vedea că Lisaveta avea dreptate: Bobi
se pricepea. Avea har. Avea mână bună și sigură. Fie că-l învățase cineva ‒ deși cine să-l fi învățat acolo, în sat? ‒, fie că se învățase singur, cert e că știa să lucreze în creion și în acuarelă, știa să tragă linii și tușe sigure și mai ales să schițeze contururi de oameni care deveneau mai mult decât simpla lor imagine desenată. În altă epocă am fi zis că prindeau viață pe hârtie. Chipul Lisavetei era în același timp și o bucată din povestea vieții ei, pe care o citeai cumva pe fața aceea obosită, cu ochi mari și triști, dar îndârjiți, pe ridurile apărute prea repede pe un obraz altfel frumos, pe sprâncenele încruntate, dar nu amenințătoare.
Probabil că un critic de artă ar fi putut spune mai multe lucruri despre calitățile, dar și despre defectele acelei reprezentări figurative făcute de un adolescent nu foarte instruit, însă era evident că avea har.

Radu Pavel Gheo, Noapte bună, copii!

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: brusc, drumeții. 4 puncte
2. Menţionează rolul virgulei în secvența: — Ei, ce ziceți?. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: Îi desfăcu sfoara cu care era legat și pe sprâncenele încruntate. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: Din desenele lui, chiar așa naive cum erau
multe din ele, se vedea că Lisaveta avea dreptate. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care Lisaveta dorea ca băiatul să le arate străinilor
desenele. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
epic a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului epic;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:
Conacul familiei Golescu, singura construcţie cu caracter laic-fortificat din Țara Românească păstrată
din epoca lui Matei Basarab, este adăpostit de Muzeul de la Golești. Conacul a intrat în istorie şi datorită evenimentelor marcante pentru istoria țării, pe care le-a găzduit de-a lungul vremurilor.
Între primele menţiuni despre conac se numără cea a lui Paul de Alep, care nota: „Mărețul şi elegantul conac al logofătului este o clădire armonioasă, apărată de multe tunuri. Am dormit acolo, fiind primiți cu mare cinste şi ospătați cu o masă domnească, aici gustând cele mai dulci şi bune vinuri din Țara Românească”.
Anul construcției conacului de la Golești este „leat 7148” (1639 – 1640), iar numele primilor proprietari (Stroe Leurdeanu şi Vişa din Goleşti) şi al meşterului Stoica le găsim săpate în piatra chenarelor de la ferestrele pivniței.
Zidurile, groase de circa 60 de centimetri, asigură construcției trăinicia necesară, materialele de
construcţie fiind: cărămida lungă şi subţire, specifică epocii, bine arsă şi prinsă în mortar gros, piatra şi lemnul.
Acoperișul clădirii este realizat în patru ape şi era făcut din şiţă* bătută la 5 – 6 rânduri.
Dincolo de aspectul tradițional de apărare, se remarcă nivelul ridicat de confort, caracteristic tuturor
locuințelor marilor boieri munteni, construite în timpul domniei lui Matei Basarab.

Călin Gerard, Din muzeele României, în Historia, an XVI/nr. 176

*şiţă – bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– perioada în care a fost construit conacul familiei Golescu;
– două materiale utilizate la construcția zidurilor conacului. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras textul de mai sus. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă:
Conacul familiei Golescu, singura construcţie cu caracter laic-fortificat din Țara Românească păstrată din epoca lui Matei Basarab, este adăpostit de Muzeul de la Golești. 4 puncte
5. Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Conacul a intrat în
istorie şi datorită evenimentelor marcante pentru istoria ţării, pe care le-a găzduit de-a lungul vremurilor. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin pronumele relativ care. 4 puncte

B. Redactează o descriere literară, de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj care te-a
impresionat. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două caracteristici ale peisajului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct)