E.N.Varianta 31-2020


Testul 31
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Cu toate stăruințele mele, până să sfârșesc scrisoarea, Ilie Chioarul n-a vrut cu niciun chip să se
așeze pe scaun. În picioare, lângă birou, nu-și dezlipea ochii de la foaia pe care se înșirau slovele. Ca
toți neștiutorii de carte, socotea scrisul o tainică vrăjitoare pe care nu îndrăznea să o turbure.
În mâinile uriașe și păroase, își frământa pălăria, țistuindu-și băiatul neastâmpărat. Dar copilul
pierzând sfiala de la început, în vârful picioarelor, se apropia de cadrele de pe pereți, de rafturile
bibliotecii, de statuetele așezate pe etajere, cercetând totul cu ochi uimiți și lacomi.
Pe sub gene îl urmăream din când în când, cum abia îndrăznea să atingă o carte ori să răsfoiască
un album. În privire îi străluceau atâta curiozitate inteligentă și atâta dorință, că i-am făcut semn rumânului să-l lase în pace.
Apoi, încheind scrisoarea pe care plugarul o înfășură, cu deosebită grijă, în basma și o strecură în
chimir, am ieșit să-l întovărășesc câțiva pași, la vale, spre sat. Încetinind mersul sub teii care stropeau
încă picuri de ploaie, i-am dat câteva sfaturi. I-am hotărât și un mic ajutor, cât timp copilul îi va umbla prin școli. Turburat, nu găsea cuvintele cu care să-mi mulțumească îndestul.
Iar cum băiatul trecuse înaintea noastră, călcând cu picioarele goale pe o potecă udă, fără grijă, și
șfichiuind cu o nuia crengile teilor, din care se scutura un ropot de stropi, ne-am trezit îngândurați deodată amândoi. Vietatea aceasta, neisprăvită, crudă, deprinsă încă să nu se depărteze de vatră mai mult ca un pui de aripa caldă a cloștei, începând de mâine va fi împinsă fără milostivire în viață. În internatul acela din Iași, unde răspunsurile lui istețe îl făcuseră primit la învățătură, peste câteva zile va fi prins în cleștele puternic al grijilor, din care strânsoare nu-i va mai fi îngăduit să scape niciodată. Scrisoarea mea pentru un atotputernic de acolo nu avea să-i ușureze cu mult amarul... Cu ochii abia deschiși la arzătoarea mistuire a vieții, va începe de fraged munca cea silnică.
Badea Ilie îmi împărtăși nu știu pentru a câta oară bucuria și îngrijorările. Petrică al lui minunase
de la început învățătorul. Între oameni necăjiți și simpli, răsărise deodată cu o minte ascuțită, luminoasă ca o floare rară, crescută între buruieni de rând. Căci muncitorul care pășea rar alături de mine recunoștea cu umilință că nici el, nici nevastă-sa n-au strălucit vreodată prin cine știe ce ascuțime de minte. Copilul acesta le venise ca un har dumnezeiesc, să le aducă bucurie, și în viața lor întunecoasă și cu cerul închis, nădejdi îndrăznețe. Acolo, la școala unde umblă atâția feciori de domni, învățătura îi va fi mai ușoară. Se va deprinde cu alte obiceiuri; se va pregăti pentru lumea în care fără doar și poate, îl vor înălța cărțile.
Aceste gânduri mi le împărtășea tărăgănat Ilie Chioarul, ciugulind în treacăt spicul răscopt a ierbei
printre care curgea poteca... Și grăind, cu privirea își dezmierda odrasla care ajunsese departe, vioi și
neastâmpărat ca un adevărat fiu al câmpurilor.
 Cezar Petrescu, Fiul câmpurilor

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: stăruințele, sfiala.
4 puncte
2. Menționează rolul virgulelor din secvența : se apropia de cadrele de pe pereți, de rafturile bibliotecii, de statuetele așezate pe etajere. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: socotea scrisul o tainică vrăjitoare pe care nu îndrăznea să o turbure; Între oameni necăjiți și simpli. 4 puncte
4. Desparte în silabe următoarele cuvinte: bibliotecii, curiozitate, ascuțită, odrasla. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, cum se numește fiul lui Ilie Chioarul, așa cum reiese din textul dat.
4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din
textul dat. 16 puncte
 În compunerea ta, trebuie:
‒ să prezinți două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
‒ să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvență comentată;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:
Rezervația Naturală Dumbrava Vadului, cunoscută mai ales sub denumirea de Poiana Narciselor,
este cea mai mare din Europa şi este arie protejată. Se întinde pe nu mai puţin de 400 de hectare şi doar aici puteți vedea, începând cu luna mai, milioane de narcise înflorite.
Poiana Narciselor este o adevărată minune a naturii. Cine ajunge la Vad în luna mai poate admira
sute de hectare şi milioane de narcise înflorite. Oriunde vezi cu ochii, narcisele te îmbie să le miroși.
Se spune că mirosul florilor se simte de la sute de metri distanță. Turiștii se pot relaxa astfel într-un
adevărat paradis natural, înconjurați doar de flori, verdeață şi multă liniște. Pentru că este o arie protejată, culesul narciselor este interzis. La fel şi cositul ierbii. Localnicii spun că solul este special şi, de aceea, an de an, florile răsar la fel de frumoase: „Ceva este deosebit aici. Nicăieri în țară nu mai există aşa ceva.
Solul are ceva deosebit. În fiecare an, ne minunăm de frumusețea florilor. Chiar dacă le vedem de-o
viață, mereu ai ceva nou de descoperit. Turiștii care vin aici sunt foarte încântați. Mulți rămân muți de
uimire. Cu toate că este interzis să culegi flori, puțini rezistă şi tot iau câteva fire. Rezervația s-a păstrat pentru că nu a fost atinsă de pesticide şi de alte lucruri artificiale. Este o minune a naturii ce nu a fost alterată de mâna omului”, a spus Gheorghe Mermenean, locuitor din Vad. Pe lângă narcise, în aria protejată creşte o mare varietate floristică, incluzând specii vegetale de gălbenele, bulbuc de munte, coada-vulpii, stupiniță etc., dar şi o faună diversă de mamifere, păsări, reptile şi amfibieni, insecte, printre care mulți fluturi rari.

 Simona Suciu, Poiana Narciselor, locul fermecat în care milioane de flori înfloresc în luna
mai – de unde vine numele narcisei, www.adevarul.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– suprafața pe care o ocupă Poiana Narciselor;
– motivul pentru care culesul narciselor este interzis. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și sursa din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează diateza și timpul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: Chiar dacă le vedem de-o viață, mereu ai ceva nou de descoperit. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Cine ajunge la Vad în luna mai poate admira sute de hectare şi milioane de narcise înflorite.
4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin adjectivul pronominal relativ ce. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o
poiană. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N Varianta 13-2020

Testul 13
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:
O babă și-un moșneag ieșiră cătră lumina dinspre carele Lipscanului. Femeia venea înainte, omul ceva mai îndărăt, cu capul puțin înălțat și părând a asculta cu mare luare-aminte zvoana și glasurile de la focul nostru.
Bătrânul e orb, mi-am zis eu privindu-l. Pare a-l trage baba după dânsa c-o frânghioară, însă el
pășește pe urma ei fără greș către mirosul fripturii și larma sfatului.
Baba purta broboadă de ștergar alb, catrință și sumăieș* scurt. Orbul era și el îmbrăcat ca muntenii,
cu pălărioară neagră și strai alb, iar cojocelul îl ținea numai pe umeri; și de sub cojocel, de la subsuoara stângă, îi atârna cimpoiul, cu clonțul spre pământ... Când se simți aproape, orbul se opri, numai baba mai făcu câțiva pași cătră foc. El se opri și lumina îi bătea obrazul neclintit împresurat de barba albă.
Mulți dintre tovarășii mei nu-l băgaseră încă în seamă. Numai jupânul negustor de Lipsca,
înțelegând despre ce e vorba, începu a râde.
— Mătușă Salomie, zise el, tot n-ai scăpat de moșneagul cel chior? Văd că se ține hojma* de dumneata.
— Așa-i, jupâne, răspunse ea cu vioiciune și subțire, însă fără răutate. […]
Bătrânul zâmbea, ațintind spre foc ochii lui de albușuri coapte.
— Mie-mi plac tovărășiile vesele, vorbi el c-o voce blândă și joasă. Îmi place și vinul nou, și friptura
de pui în țiglă. Foarte-mi place s-ascult istorisiri. Și să spun și eu câte știu din trecute vremi.
Comisul Ioniţă se întoarse spre orb; şi după ce-l privi îl întrebă cu mirare: […]
— Dar istorisiri ştii să spui?
— Ştiu, ca oricare om, de ce să nu ştiu?
— Văd că te lauzi, însă află că istorisiri ca mine şi ca prietinul meu căpitanul Neculai Isac nu-i
nimeni să ştie în toată ţara asta a Moldovei.
— La asta eu nu mă pun împotrivă […].
— Vra să zică […] nu ştii numai să bei şi să mănânci; ştii să şi cânţi.
— Ştiu şi asta, stăpâne, din mila lui Dumnezeu. Ştiu şi altele. […] Adă-ți aminte, liță Salomie, de
vremea când purtai la gât mărgăritar […].
— Cum? Știi și ce-i mărgăritarul? se miră comisul Ioniță.
— Știu, căci l-am văzut și eu o dată lucind. Mărgăritarul, cinstite stăpâne, e o piatră scumpă care
se găsește în scoici, la mare. Cum îi acuma, într-o noapte de toamnă, când marea-i lină, ies anume
scoici la mal și se deschid la lumina lunii. Și aceea în care cade o boabă de nisip se închide și intră la
adânc. Iar din acea boabă de nisip se naște mărgăritarul.
— Acest orb sărac are, după câte văd, destulă înțelepciune, vorbi negustorul de Lipsca. […]
— Rămânând fără vedere încă de pe când eram copil, am ieșit din sat de la noi și-am pornit în
lume. Şi oploşindu-mă într-o iarnă, pe apa Prutului, la o perdea de oi, am stat pe lângă nişte baci bătrâni la focuri care nu se mai stingeau niciodată. Şi acei baci vechi din pustie m-au învăţat lângă foc acest cântec […]. Iar după ce m-am despărțit de acei baci […], am umblat hoinărind pe unde am vrut, prin târguri și sate, și pe la iarmaroace mari.
Mihail Sadoveanu, Orb sărac (fragmente)

*Sumăieș – diminutiv de la suman, o haină țărănească lungă (până la genunchi)
*hojma – mereu

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: lină, hoinărind. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența: — Mie-mi plac tovărășiile vesele, vorbi el. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele Bătrânul e orb; cu pălărioară neagră și strai alb. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: Văd că te lauzi, însă află că istorisiri ca mine şi ca prietinul meu căpitanul Neculai Isac nu-i nimeni să ştie în toată ţara asta a Moldovei. 4 puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care negustorul de Lipsca îl apreciază pe orbul sărac. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din
textul dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinţi două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
– să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvenţă comentată;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:
În Antichitate, era renumit cultul pentru flori la popoarele Orientului, respectiv în China, India şi
Japonia. Parcuri imense de flori împrejmuiau palatele împăraţilor chinezi, cu flori precum azaleea,
camelia, crinul, lotusul sau trandafirul. Grădinile indiene ofereau şi ele un sortiment floricol variat,
caracterizat de vegetaţia naturală luxuriantă. Japonia, pe de altă parte, era vestită pentru celebrele
aranjamente florale Ikebana, notează prof. dr. Florin Toma în cartea „Floricultură şi Artă florală”. […]
Oamenii au început încă din acea perioadă să folosească florile în scopuri diverse, demne de
menţionat fiind şi grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, care au constituit una dintre „cele 7 minuni ale lumii antice”. Iranul era şi el celebru pentru grădinile sale, aşa-numitele paradisuri în care se cultivau atât arbori, cât şi multe flori, precum toporaşi, zambile, lalele, narcise, maci, trandafiri, crini, liliac şi mirt. De altfel, Iranul era numit Ghiulistan (trandafir), iar capitala sa – Susa (oraşul crinilor). Tot din perioada Antichităţii datează cunoaşterea florilor şi în spaţiul european, dar aceasta nu se ridica la rangul grădinilor orientale. În Europa, florile reprezentau o ofrandă adusă zeităţilor sau personalităţilor, un exemplu edificator în acest sens fiind denumirile date florilor în Grecia antică, precum Narcissus, Adonis, Iris, Nemessis. În Egipt, numeroase grădini erau decorate cu fântâni, arbori pletoşi şi foarte multe flori, printre care maci, trandafiri, albăstrele, crini, rezede, mirt, dar cea mai importantă era lotusul. La romani, florile se bucurau de o atenţie deosebită, subliniază autorul Milea Preda, în volumul „Floricultura”. Poetul Horaţiu spunea că
„plantele de ornament, trandafirii şi mixandrele, au luat locul altor plante mai folositoare”. În celebrele „grădini romane”, locul principal era ocupat de flori, folosite la împodobirea templelor, a locuinţelor şi a băilor, iar printre cele mai apreciate erau lalelele, zambilele, narcisele, violetele, gladiolele, iar garoafele şi trandafirii se cultivau iarna sub sticlă. Pe vremea împăratului Seneca, la Roma, se plantau flori în ghivece, iar împăratul Nero (54-68) patrona aşa-numitele „ploi” cu petale de trandafir, închinate zeiței Venus.

Andreea Onogea, Marina Bădulescu, Plante ornamentale: Introducere în lumea florilor,
www.agerpres.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele țării unde se afla „orașul crinilor”;
– numele împăratului roman pe vremea căruia se plantau flori în ghivece. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 puncte
3. Menționează genul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: garoafele şi trandafirii se cultivau iarna sub sticlă. 4 puncte
5. Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul
subordonatei: Oamenii au început încă din acea perioadă să folosească florile în scopuri diverse, demne de menționat fiind şi grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, care au constituit una dintre „cele 7 minuni ale lumii antice”. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte

B. Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o grădină cu flori. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 12-2020

Testul 12
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

A fost odată un împărat ca toți împărații. Și a dobândit abia la bătrânețe un fecior, care, de cum
s-a născut, a început să plângă: și plângi... și plângi, dar nu așa ca toți copiii, să mai stea și el acolo, o
clipă, două, ca să răsufle și să se odihnească. Aș... ăsta plângea întruna, de să-și rupă baierele inimii și
nu alta.
Acu', împăratul și împărăteasa au încercat a-l domoli cu fel de fel de vorbe drăgăstoase și
mângâieri, zadarnic însă. Atunci, doica feciorului de împărat i-a spus:
— Măria Ta, făgăduiește-i că i-o dai de mireasă pe Fata din Dafin! Poate o să tacă!
— Oare?! Întrebă împăratul cu mirare. Crezi, doică? Să încerc. Hai, taci, dragul tatii fecioraș, taci
că ți-oi da de mireasă pe Fata din Dafin, taci, dragul tatii!
Și iată că, la aceste vorbe, copilașul împăratului încetă dintr-odată plânsul, oftând obosit, și
începu să gângurească vesel.
Împăratul spuse ușurat:
— Of, că mi-a scos peri albi, numai în câteva ceasuri! Da' tu de unde ai știut, doică, de Fata din
Dafin?
— Iaca am visat întâmplarea asta, Măria Ta, răspunse doica, și văd că s-a potrivit visul, spre
binele nostru al tuturor.
Dar anii trecură repede, ușor, pe nebăgate în seamă, și Graur cel cu părul de aur, feciorașul de
împărat, se făcu de însurat. Și cum s-a întâmplat n-aș putea să vă spun, a aflat pesemne de la slujitori
că mireasa făgăduită lui, încă din pruncie, e preafrumoasa Fată din Dafin. Hai la împărat și împărăteasă, așa pe nepusă masă, să-i întrebe de mireasă.

***, Fata din Dafin, basm popular românesc

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: a domoli, drăgăstoase. 4 puncte
2. Menționează rolul semnului două puncte din secvența: Împăratul spuse ușurat: — Of, că mi-a scos peri albi. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: copilașul împăratului încetă dintr-odată și văd că s-a potrivit visul, spre binele nostru al tuturor. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din secvența a aflat pesemne de la slujitori că mireasa
făgăduită lui, încă din pruncie, e preafrumoasa Fată din Dafin. 4 puncte
5. Scrie două moduri de expunere identificate în textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care fiul de împărat a încetat să plângă. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară basm popular a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi patru trăsături ale basmului popular;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale basmului popular, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.


SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Dafinul este un arbore veşnic verde. Creşte în climate asemănătoare celui mediteraneean, fie
cultivat, fie în sălbăticie.
În zonele calde poate atinge o înălţime de 18 metri. Înflorește în luna mai şi face ciorchini de
flori albe. Fructele sunt mici, de culoare roşie-albăstruie, care mai apoi se transformă în negru, mari de circa 12 milimetri.
Frunzele de dafin sunt ovale, ascuţite şi netede, au lungimi între 2 – 8 centimetri şi pot fi recoltate
în orice perioadă. Când sunt proaspete, ele au o culoare verde-închis şi sunt strălucitoare. Când sunt
uscate, au o culoare verde-măslinie şi sunt mate. Aroma este caldă şi destul de iute atunci când frunza
e sfărâmată, eliberând acizii aromatici. Gustul e foarte aromat şi uşor amar. Aceste frunze uscate trebuie să fie întregi şi să aibă o culoare verde-măslinie. Dacă sunt maronii, înseamnă că şi-au pierdut aroma.
Dafinul provine, probabil, din Asia Mică. Astăzi creşte în toată zona mediteraneeană, iar Turcia este unul dintre principalii exportatori din lume ai acestui condiment. Din cauza slabei rezistenţe la frig, dafinul nu poate fi cultivat în regiunile nordice.
 Frunzele de dafin au fost considerate sfinte, fiind asociate unui cult al zeului Apollo în Grecia
antică. Deşi, la început, învingătorii la Olimpiade – care aveau loc în onoarea lui Zeus, la fiecare patru ani, începând din 776 î.Hr., în Olimpia – erau decoraţi cu o coroană împletită din mlădiţe de măslin, apoi au fost răsplătiţi cu coroane de dafin. Trecerea de la măslin la dafin s-a datorat influenţei jocurilor pythiene, ţinute în onoarea lui Apollo, la Delphi, începând cu anul 582 î.Hr. Mai târziu, împăraţii romani au folosit coroana de dafin ca simbol al zeului Apollo. Astăzi, frunzele de dafin sunt folosite foarte des în bucătăria europeană la supe, tocane, sosuri, murături şi cârnaţi; de asemenea, câteva mâncăruri din peşte datorează mult acestui condiment.

Mira Tănase, Foile de dafin, de pe arborele veşnic verde, www.timpul.md

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– o caracterisitcă a formei frunzei de dafin;
– cu ce erau decorați învingătorii la Olimpiade, după anul 582 î.Hr. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 puncte
3. Menţionează modul și timpul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: În zonele calde poate atinge o înălțime de 18 metri. 4 puncte
5. Transcrie, din secvența următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând felul acesteia: Aceste frunze uscate trebuie să fie întregi şi să aibă o culoare verde-măslinie. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
completivă directă introdusă prin pronumele nehotărât orice. 4 puncte

B. Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o zi călduroasă. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N.Varianta 11- 2020

Testul 11
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

La cotitura drumului din vie
Ce suie-n limpezimea lui Prier,
În zori de zi m-opresc să nu mă știe
Un piersic proaspăt înflorit pe cer.
Cum se desface neted din lumină
Și-i frânge clarul tremur cu nesaț:
Un tânăr zeu pe țărmul de colină
Mi-aduce scoici trandafirii pe braț.
Și cum prin vânt, cu ramuri aripate,
Se-avântă-n trunchiul zvelt ca-ntr-un picior
Și zvârlă capul luminos pe spate.
Aerian încremenit în zbor —
Să fie trup de om îmi e rușine
Și îmi blestem făptura mea de azi...
Prier, tu frate bun, mă fă ca tine:
Un piersic cu dumnezeesc obraz.
 Ion Pillat, Piersicul
*Prier – (înv. și pop.) luna aprilie

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: drumului, zvelt.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din versul: Ce suie-n limpezimea lui Prier. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: Un piersic proaspăt înflorit din cer și Mi-aduce scoici trandafirii pe braț. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din primele două versuri ale poeziei. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din poezie și măsura ultimului vers. 4 puncte
6. Transcrie un epitet și o metaforă din poezie. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
genul liric a textului dat. 16 puncte
 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

România, țară de mărime mijlocie, pe lângă cele circa 270 de orașe, păstrează peste 13000 de
sate, grupate în 2688 de comune. Acestea sunt răspândite pe toate treptele de relief – și România are
un relief variat (deltă, câmpie, deal, podiș, munte) – de la nivelul mării sau apropiat de acesta, cum sunt satele de pe țărmul Mării Negre și din Delta Dunării, până la 1000 – 1200 de metri altitudine în toți Carpații românești, atingând chiar 1600 de metri în cazul unor sate din Munții Apuseni, record de înălțime în România și chiar pe întregul continent european.
Unitățile de relief au influențat, în bună măsură, printre altele, mărimea și forma satelor. De pildă,
cele din câmpie și din unele podișuri mai netede sunt mari și au o structură de tip adunat, cu casele
dispuse de-a lungul unor străzi ce se intersectează în unghi drept; o formă aparte o reprezintă satul
compact, cu casele lipite perete de perete, cu porți mari care maschează curțile interioare – acest tip, de influență germană, fiind prezent mai ales în Transilvania de Sud. În zonele colinare și de podiș predomină satele mijlocii, cu o structură răsfirată, respectiv casele printre livezi și vii. În zonele montane propriu-zise satele sunt, de regulă, mici (sub 500 de locuitori) și au o structură risipită, respectiv cu gospodării aflate la distanțe mari unele de altele, fiind despărțite, de regulă, prin întinse fânețe și pășuni.
 Silviu Neguț, Valențe turistice ale satului românesc, în Geografia turismului

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– altitudinea maximă la care se găsesc sate românești;
– zona în care satele au o structură risipită. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul publicației în care a apărut fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul pronumelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: În zonele colinare și de podiș predomină satele mijlocii. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, o propoziție principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: De pildă, cele din câmpie și din unele podișuri mai netede sunt mari și au o structură de tip
adunat, cu casele dispuse de-a lungul unor străzi ce se intersectează în unghi drept. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă, care să aibă ca termen regent verbul personal a păstra. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-un sat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N.Varianta 28-2020

Testul 28

● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Leul flămând fiind foarte,
Ş-alergând după vânat,
Îndat-a întâmpinat
Un biet iepure fugind,
Carele fiind aproape,
Îl avea prânz bun gătit.
Mai mult de n-ar fi poftit,
Nici la alt mai lăcomind.
Dar văzând un cerb departe,
Pe iepure l-a lăsat,
Socotind c-a căpătat,
Prânz mai gras şi mai plăcut.
Iepurele, sărăcuțul,
Cum îl văzu c-a pornit
Spre cerb leul cel cumplit,
El se făcu nevăzut.
Cerbul iar făcu aceasta;
Fiind şi mai depărtat,
Află prilej de scăpat
Toţi doi pe leu înșelând.
Atunci lacomul, îndată,
Să-ntoarse la iepuraș,
Mai semeț şi cu curaj,
Ca spre gata alergând.
Viind la loc ș-aflând urma,
Nu că prânz a căpătat
Dar nici seara n-a cinat,
Ci-a rămas gemând căit.
Iată dară lăcomia
Că l-a făcut d-a pierdut
Şi ce gata a avut,
Lacomul nemulţumit.

Barbu Paris Mumuleanu, Leul şi iepurele

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: departe, curaj.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din structura n-ar fi poftit. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: Atunci lacomul, îndată, / Să-ntoarse la iepuraș. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din primele șase versuri. 4 puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, cum a reușit să fugă iepurele din ghearele leului. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară fabulă a textului dat. 16 puncte

 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale fabulei;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Gheorghe Vrînceanu rămâne legat de geometrie, de această știință secretă cândva, cunoscută doar
de puținii inițiați ai comunității pitagoreice, care numai datorită pierderii unei sume de bani și nevoii de a o recupera au hotărât, la un moment dat, s-o divulge publicului. Se va ocupa și de mecanică, de teoria relativității și de alte domenii.
Explică astfel interesul său de o viață pentru geometrie: „E mai intuitivă decât alte discipline
matematice, decât algebra, spre exemplu. Mi-au plăcut domeniile matematicii în care intuiția joacă mare rol. Geometria pornește de la noțiunea că spațiul în care trăim e mai ușor de văzut cu ochii minții și m-a interesat ceea ce se descoperă mai ușor cu ochii minții. M-au atras acele probleme frumoase pe dinăuntru, nu capitolele complicate, grevate de mult simbolism. Adevărurile sunt aceleași în matematică.
Dar eu am ales mereu demonstrațiile simple. De câte ori am întâlnit o demonstrație sofisticată n-am avut încredere, e pândită de erori, am evitat s-o trec în cărțile mele”.

Romulus Balaban, Gheorghe Vrînceanu, în vol. Români celebri

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– subdomeniul matematicii de care este legat numele lui Gheorghe Vrînceanu;
– o teorie care l-a preocupat pe celebrul matematician. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și denumirea publicației din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și modul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: Explică astfel interesul său de o viață pentru geometrie. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, două propoziții subordonate diferite, precizând felul acestora:
Geometria pornește de la noțiunea că spațiul în care trăim e mai ușor de văzut cu ochii minții și m-a
interesat ceea ce se descoperă mai ușor cu ochii minții. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată
completivă directă, care să aibă ca termen regent verbul a rezolva. 4 puncte

B. Redactează o compunere, de 150 – 300 de cuvinte, în care să descrii un profesor pe care îl
admiri. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două trăsături ale profesorului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Cum va organizati timpul la examen?

   
  Pentru a fi eficienti la maximum, va transmit pasii pe care trebuie sa-urmati in timpul  examenului:

1. Foaia pe care o primiti cu subiectele o folositi drept ciorna si pe ea lucrati cu creionul exercitiile, fraza, despartiti in silabe, incercuiti diftongi, puteti  sublinia in texte,  pe masura ce cititi, amanuntele care va intereseaza si pe care vreti sa le retineti ( de exemplu, figurile de stil , trasaturile personajelor etc.).

2.  Nu uitati, in primul rand, sa va trasati o linie imaginara pe marginea foii de examen.

3. Rezolvati mai intai partea A a ambelor subiecte, adica cele doua serii de exercitii.

4. La exercitii,  raspundeti in propozitii pe masura ce cititi cerinta.

5.Ca timp, aveti o jumatate de ora pentru fiecare serie de exercitii si pentru fiecare compunere.

6. La compuneri, va faceti un plan pe ciorna, notandu-va ideile principale pe care apoi le veti dezvolta pe parcurs ce scrieti. Incercati sa folositi un vocabular adecvat cerintei. Adica, de exemplu, daca va fi vorba despre un muzeu, vei folosi cuvinte din acest domeniu: invitatie, exponate, opere de arta, expozitie, tablou, sculptura, artist, arta,etc.

Succes!

E.N. Varianta 21- 2020

Limba şi literatura română
Testul 21
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Din belșugul de verdeață
cărăbușul de aramă
vine din turnătoria
verii, să-l luăm în seamă.
Zgomotos ca o reptilă
printre vreascuri se avântă,
să arate că-i din lumea
celor ce nu prea cuvântă. […]
Cărăbuș te ia cu iureș.
Te încearcă pe la glezne.
Îl alungi, el vine iarăși.
Pe-altă parte e mai lesne.
Ca suveica rândunica
țese pânzele de vară.
Ah, ce cald e! Va să plouă
ecvatorial pe seară.
Susur mare de lăcuste
și de gâze fără număr.
Cărăbușul de aramă
s-a oprit pe caldu-ți umăr.
…………………….
Și o ia către stăpânul
iulie, cuptorul – astru,
să ne ducă fericirea
spre uitare în albastru.

 Lucian Blaga, Cărăbușul de aramă

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: alungi, mare. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența: Ah, ce cald e!. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului albastru. 4 puncte
4. Selectează două cuvinte care conțin diftong din versurile: Și o ia către stăpânul / iulie, cuptorul – astru, / să ne ducă fericirea / spre uitare în albastru. 4 puncte
5. Precizează măsura versurilor din prima strofă a textului dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o metaforă și un epitet. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
liric a textului dat. 16 puncte

 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Descoperirea unui cărăbuș minuscul prins în chihlimbar acum 99 de milioane de ani scoate la
iveală că Myanmar făcea parte din America de Sud. Noua descoperire este un strămoș al unei specii de cărăbuș care astăzi se găsește în America de Sud şi în sudul Arizonei, scrie site-ul Live Science.
Descoperirea ajută la clarificarea întrebărilor când şi cum uscatul a dat naștere celor şapte continente
pe care le cunoaștem astăzi.
„Deși Propiestus a dispărut în urmă cu mult timp, descoperirea noastră arată unele conexiuni
uimitoare în Emisfera Sudică şi Myanmar”, a precizat Shuhei Yamamoto, autorul principal al studiului şi cercetător la Chicago Field Museum. Piatra de dimensiunea unei monede a fost șlefuită pentru a face mica insectă vizibilă. Cărăbușul are o lungime de doar 3 milimetri. Este de culoare neagră şi are antene segmentate aproape de lungimea corpului. Probabil că antenele erau extrem de sensibile pentru a ajuta insecta la orientare în spaţiu. […]
Alături de alte urme fosile găsite în chihlimbar, descoperirea noului cărăbuș sugerează că
Myanmar făcea cândva parte din Gondwana, un megacontinent care s-a format prin desprinderea de
supercontinentul Pangeea. În timpul Cretacicului, Gondwana se fragmentează în părți care aveau să
devină continentele actuale.
Alexandru Voiculescu, Un mic gândac prins în chihlimbar acum 99 de milioane de ani
completează un capitol în istoria evoluției Pământului, www.descoperă.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– lungimea cărăbușului găsit în chihlimbar;
– perioada geologică în care megacontinentul s-a desprins în continente. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul pronumelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Noua descoperire este un strămoș al unei specii de cărăbuș care astăzi se găsește. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Probabil că antenele erau extrem de sensibile pentru a ajuta insecta la orientare în spaţiu.
4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, având ca termen regent verbul a avea. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare cu o insectă.
12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 23- 2020

Limba şi literatura română
Testul 23
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citește următorul text:

În arșița de vară, sub soarele de-amiază
Toți arborii-n grădină cu frunțile plecate
Privesc în neclintire, cum umbrele-alungate
Din ce în ce la poale se strâng și se scurtează.
De lene toropite, trec ceasuri de zăbavă...
Stau lâncedele clipe și moțăie pe cale.
Din bolta încintată* dogoarea curge pale,
Văzduhul tot e pară și fierbe până-n slavă.
Cireșii nici nu suflă cuprinși de piroteală
Iar merii pe de lături țin crengile pleoștite,
Pe când caișii gingași cu foile pălite
Se sprijină-n zaplazuri*, sfârșiți de zăpușeală.
Doar Nucul plin de umbră rămâne drept întruna,
Cupola-i grea de frunză punând-o scut luminii,
Ca un monarh ce, falnic, în mijlocul grădinii
Cu brațele-nălțate își ține sus cununa.

V. Voiculescu, Nucul

*încintată – încinsă, înfierbântată
*zaplazuri – garduri

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: Văzduhul, falnic.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: Toți arborii-n grădină. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: Toți arborii-n grădină cu frunțile
plecate și Cireșii nici nu suflă cuprinși de piroteală. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conține diftong și unul care conține vocale în hiat din strofa a treia. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din poezie și măsura ultimului vers din textul dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat două figuri de stil, precizând felul lor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară pastel a textului dat. 16 puncte

 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale pastelului;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.


SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Mahalaua Văcăreștilor, partea de căldare în care e acum Delta, era mărginită la sud de
Mănăstirea Văcărești, devenită apoi închisoare, cobora de la vest dinspre Mărțișorul lui Arghezi și se
ducea spre nordul și estul orașului prin mahalaua Cărămidarilor și uzinele Lemaître, Lemetru, cum ziceau oamenii de pe acolea. Timpuri Noi, oameni buni. Lemaître era un franțuz care avea, cică, monopolul spălatului rufelor de la spitale. Face aici, pe la 1865, o spălătorie mecanică și pe la 1870 construiește alături o turnătorie.
Oamenii aveau prin zona asta case care mai sărăcuțe, care mai de piatră și mai răsărite, aveau
livezi și cultivau legume pe care le vindeau pe străduțele pietruite cu piatră cubică direct din căruță: Hai la roșii! Hai la ardei! Adâncul gropii, unde acum orăcăie brotacii și pe unde poți vedea stârci de baltă, n-a fost niciodată uscat. Acolo băltea întotdeauna apă de la niște izvoare, iar noroaiele se ridicau grozave primăvara și toamna.
Zona e plină de povești care mai de care, ca toate mahalalele bucureștene. Aici aveau oamenii
proprietăți, ca un anume domn Neculai Tudor, care primește la 1921, în numele regelui Ferdinand, un
„act de răscumpărare a dreptului de embatic pe terenul de pe moșia statului Vatra Mănăstirei Văcărești”, adică devine proprietarul unui teren care fusese anterior arendat, un teren de exact 1036 de metri pătrați.
Selma Iusuf, Delta și drumul către ea (ultima parte), în Dilema veche, nr. 768/2018

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– vecinul vestic al mahalalei Văcărești;
– anul în care Neculai Tudor devine proprietarul moșiei de la Vatra Mănăstirii Văcărești. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și modul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Zona e plină de povești care mai de care, ca toate mahalalele bucureștene. 4 puncte
5. Transcrie propoziția principală și o propoziție subordonată din fraza următoare, precizând felul
subordonatei: Adâncul gropii, unde acum orăcăie brotacii și pe unde poți vedea stârci de baltă, n-a fost niciodată uscat. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție predicativă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o livadă. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 25- 2020

Limba şi literatura română
Testul 25
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Cine-o făcut horile
Aibă ochi ca zorile
Și fața ca florile.
Horile-s de stâmpărare
La omu cu supărare.
Horile-s cu stâmpărări
La omu cu supărări.
Că și io când mă supăr
Cu horile mă astâmpăr.
Așa zice orișicine
Că numa horile-s de mine;
Da nu le-am învățat șezând,
Că le-am învățat lucrând.
Nu le-am învățat c-am stat,
Le-am învățat c-am lucrat.

***, în vol. Poezii și povești populare din Țara Lăpușului

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: supărare, am lucrat.
4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: c-am stat. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului floare. 4 puncte
4. Selectează cele două cuvinte care conțin diftong din textul dat. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din primele trei versuri și măsura ultimului vers al textului dat. 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară doină populară a textului dat. 16 puncte
 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale doinei populare;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale doinei populare, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, manifestare colectivǎ a unui popor, ce oglindește
concepția despre lume și viață. În peisajul balcanic, țara noastră are o pondere semnificativă datorită
vechimii dansului, a portului popular și a strigăturilor însoțite de muzica tipică diferitelor regiuni. Folclorul
românesc face parte din marea familie a dansurilor balcanice, însă izvoarele dansului popular se găsesc
în trecutul îndepărtat, la traci și geto-daci.
Numeroase ritualuri din Antichitate erau însoțite de intrarea într-o stare specifică prin intermediul
dansului. Dansurile ritualice erau însoțite de cântece și aveau loc în spații deschise, în poieni, pe câmpii.
Mai interesant decât atât este faptul că dansurile erau interpretate de 3, 5, 7, 9, 11 persoane sau de un
alt număr impar de dansatori, ceea ce avea un sens sacral pentru cei care îl practicau.
Dansul a făcut parte mereu parcă din viața socială a omului, fiind nelipsit din ritualurile religioase.
Odată cu trecerea timpului s-au produs mutații în cadrul jocurilor populare românești, în sensul că unele și-au păstrat funcția ritualică, ca de exemplu Călușul, Chiperul, Lazărul, Cununa, Drăgaica, în timp ce altele s-au transformat în jocuri distractive.
Unul dintre cele mai vechi dansuri populare românești este Dansul Călușului care, în 2005, a fost
inclus de UNESCO în patrimoniul cultural al lumii. Se credea că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate. Totuși, etimologia acestui dans face referire la căluș, obiect care astupă gura, obligând astfel la tăcere și la păstrarea secretului. Călușarii colindă satele ca să alunge boala și spiritele rele prin puterile magice cu care sunt învestiți în timpul dansului.
Dansul „Călușarii” se ține în săptămâna dinainte de Rusalii, la 50 zile după Paște, în preajma
echinocțiului de primăvară.
Dansurile populare, www.octava.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– denumirea unui dans cu funcție ritualică;
– anul în care dansul Călușului a fost inclus în patrimoniul UNESCO. 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează felul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, o manifestare colectivă a unui popor, ce oglindește
concepția despre lume și viață. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând felul
acesteia: Se credea că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare compusă ca...să. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din timpul
unui spectacol de dans. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 20-2020


Testul 20
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citește următorul text:

Într-o după-amiază de primăvară, la câteva săptămâni după ce se însănătoși, omul se mută în casa
cea nouă și începu să vopsească gardul. Mișca pensula cu gesturi măsurate, de departe părea cam
greoi – în toamna trecută împlinise șaizeci de ani. Cu toate acestea, greu ai fi bănuit că bătrânul zăcuse bolnav toată iarna. Avea fața roșie, sănătoasă, iar părul era des și creț. Îl ajuta nepotul, un băiat care semăna mult cu bunicul. Avea părul des și creț, fața roșie, sănătoasă, doar ochii îi erau plini de surâs, surâs de om tânăr. Nepotul amesteca vopseaua cu multă atenție, cu teamă să nu o verse pe jos. Făcea lucrul ăsta cu seriozitate. Era un copil liniștit, care lua totul în serios. Își terminase lecțiile și acum îi ajuta bătrânului. Cei doi se iubeau mult și se înțelegeau bine.
— Mai adu ulei, îi spuse bătrânul fără să se întoarcă, și nepotul ascultător fugi spre casă, și după
câteva minute se întoarse cu un bidon cu ulei și turnă în vopsea până când se făcu așa cum trebuie.
— Să nu pui prea mult ulei, îi spuse bunicul vopsind liniștit mai departe gardul. [...]
După ce nepotul termină cu vopseaua, se așeză pe marginea trotuarului și începu să privească
liniștit la bătrân. Gesturile uniforme și precise ale acestuia îl încântau. Stătu aproape un ceas, urmărind pe bunic cu multă atenție. Fugi din nou după ulei și vopsea, le amestecă, având grijă ca de data asta să nu pună mai mult ulei decât trebuie. După aceea se așeză pe marginea trotuarului din nou, uitându-se în continuare la bătrân.
După un timp se plictisi. […] Atunci îi veni ideea să se urce pe gard și să privească de acolo în
curțile noi ale oamenilor. […]
Dincolo de grădina bătrânului era un pârâu îngust, iar dincolo de pârâu – un loc mare, viran. Era
vorba să se amenajeze acolo un teren de fotbal pentru muncitorii din cartier. În alte zile era o mulțime de copii acolo, copii pe care băiatul nu-i cunoștea. Aceștia și începuseră să joace fotbal. De data asta nu era nimeni. Doar doi cai, mari și albi, pășteau liniștiți; soarele de primăvară le aurea coamele. „Parcă ar fi năzdrăvani”, se gândi copilul. Deodată, fața lui serioasă, cam simpluță și banală, se transfigură, se lumină ciudat. „Poate or fi năzdrăvani ...”
— Există cai năzdrăvani? îl întrebă el deodată pe bătrân.
Soarele se apropia de asfințit, iar câmpia se lumina dintr-odată. Iarba părea de sânge, caii deveniră
și ei roșii, și copilului i se tăie răsuflarea. Caii se ridicară în două picioare, se închinară unul în fața celuilalt și începură să necheze prelung și duios, atât de duios, încât copilului i se umplură ochii de lacrimi. Începu să tremure și era cât pe-aci să cadă jos de pe gard.
— Au început caii să se joace și să vorbească, bunicule, minți el pe jumătate, dorind cu orice preț
să atragă atenția bătrânului. E și un călăreț în alb, minți el mai departe.
Și deodată, copilul se gândi că totul era deosebit de frumos și de nou: și gardul, și casa în care se
mutaseră acum, și caii care nechezau duios, așa cum numai un copil poate să-i audă.
Sorin Titel, Gardul
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: precise, asfințit.
4 puncte
2. Menționează rolul ghilimelelor din secvența: „Parcă ar fi năzdrăvani”, se gândi copilul. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: de departe părea cam greoi și
deodată, fața lui serioasă, cam simpluță și banală, se transfigură, se lumină ciudat. 4 puncte
4. Transcrie un cuvânt care conține diftong și unul care conține triftong din secvențele: Cei doi se iubeau mult și se înțelegeau bine și Doar doi cai, mari și albi, pășteau liniștiți; soarele de primăvară le aurea coamele. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care băiatul se urcă pe gard. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
epic a textului dat. 16 puncte

 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului epic;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

Acțiunea ambițiosului lungmetraj de animație „Inside Out” [„Întors pe dos”] acoperă câteva zile
din viaţa unei fetițe de 11 ani, Riley, care suferă din cauza faptului că, împreună cu părinții ei, s-a mutat de tot din Minnesota la San Francisco. Dar grosul acţiunii se desfăşoară în capul lui Riley, unde
dezrădăcinarea ei are repercusiuni cataclismice. Ce-i acolo? Pentru început, un arhipelag suspendat, în care fiecare insulă e amenajată pe câte o temă – familia, prietenia –, iar împreună dau identitatea fetiței.
Efectul traumatizant al dezrădăcinării este că aceste insule încep să se prăbușească una câte una. Însă
există acolo şi un turn de control, cu un pupitru la care se înghesuie, se ciondănesc, dar una peste alta
colaborează cinci emoții primare personificate: Bucurie (o zvârlugă de fată luminescentă), Tristețe (tot fată, dar albastră, îndesată, anticool), Dezgust (tot fată, verde), Furie (bărbat, roșu, îndesat) şi Panică (bărbat, deșirat, cu papion). Filmul arată că în capul oricui e la fel – un turn de control cu aceleaşi cinci emoții (în fine, versiuni ale lor: cele din capul mamei lui Riley seamănă cu ea, cele din capul tatălui sunt mustăcioase ca el etc.) la butoane (ele organizează şi gândirea raţională). […]
Dar acest film regizat de Pete Docter e un divertisment hollywoodian pentru copii, ale cărui teme
majore sunt uzura morală şi pierderea, şi a cărui morală este că tristețea îşi are funcția ei – datorită ei
recunoaștem schimbările prin care trecem drept schimbări şi pierderile pe care le suferim drept pierderi.
Andrei Gorzo, Pătrunderi, în Dilema veche, nr. 599/2019
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– culoarea prin care este redat personajul Tristețe;
– numele regizorului filmului de animație prezentat. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și denumirea publicației în care a apărut textul dat. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă:
Filmul arată că în capul oricui e la fel. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propozițiile subordonate, precizând felul acestora: Efectul traumatizant al dezrădăcinării este că aceste insule încep să se prăbușească una câte una. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin pronumele relativ care. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul vizionării unui film. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N.Varianta 19-2020


Testul 19
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Vreau, suflete, să mă dezbar de tine
şi să trăiesc ca pomii de pe vale,
cu flori în locul gândurilor tale,
o viaţă fără rău şi fără bine.
Departe,-ntr-o pădure de la munte,
când păsările toate-or face haz,
să mă trezesc cu soarele pe frunte
şi lacrimile cerului pe-obraz.
Şi despletita ploaie să mă spele
de pulberea durerii de demult,
din care rădăcinile mi-am smult*,
iar nopţile să-mi dea cercei de stele.
Luna cea plină vreau s-o cumpănesc
mirată-n lanţul crengii ca pe-un cuib.
De raze şi de sevă să mă-mbuib,
ca tot deasupra altora să cresc.
Atunci mi-oi face fermecate strune
din ramurile mele şi-am să cânt
doar bucuria fragedă că sunt;
pădurea-n jurul meu o să se-adune.

 Magda Isanos, Vis vegetal

*am smult – am smuls

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: durerii, fermecate.
4 puncte
2. Menționează rolul virgulelor din versul: Vreau, suflete, să mă dezbar de tine. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului rădăcină. 4 puncte
4. Selectează un cuvânt care conţine diftong și un cuvânt cu vocale în hiat din ultima strofă. 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din ultima strofă și măsura versului: Departe,-ntr-o pădure de la munte.
4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia privind
mesajul textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să formulezi o opinie privind mesajul textului dat;
‒ să susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

„Shinkansen”, însemnând „noua linie principală”, este un simbol mondial tehnologic al Japoniei,
dar nu este singurul tren care circulă pe insule.
Francezii au depus un efort important pentru a redefini ceea ce reprezintă un tren rapid. Dar
japonezii au avut mai mult succes şi continuă să aibă din 1959, când a început construirea
shinkansenului (trenul rapid) din Tokaido. Cinci ani mai târziu, a început transportul pe linia Tokaido ‒ Osaka, cu 60 de trenuri pe zi. Francezul TGV a răsturnat recordurile ca trenul convențional cel mai rapid, având o viteză de 515 km/h, dar acest lucru s-a întâmplat o singură dată. Cel mai rapid tren cu orar regulat între două stații este JR500 ‒ seria „Nozomi”, între Osaka şi Fukuoka, atingând 300 km/h. […]
Pentru japonezi, călătoria cu trenul este o adevărată experienţă de viață, iar călătoria poate fi
mai importantă decât destinația. Familiile se vor urca în tren şi vor merge oriunde pentru recreere, iar
vagonul poate avea aspectul unui club social. Unii pot alege chiar un tren special cu vagoane dotate cu saltele „tatami”*, neavând destinația dinainte stabilită, pasagerii alegându-l doar din dorința să petreacă în stil locomotivă.
Conform Căilor Ferate Japoneze, în fiecare zi, 8 600 de oameni sunt implicați în întreținerea
funcţionării liniei shinkansen Tokyo ‒ Osaka. Fiecare tren format din 16 vagoane transportă 1300 de
pasageri pe întreaga sa lungime de 400 de metri.

Trenurile japoneze ‒ o artă, în Ghid complet. Japonia

*tatami – saltea folosită ca pardoseală în camerele tradiționale japoneze

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care a început să fie construit shinkansenul;
– viteza maximă cu care circulă trenul de la Osaka spre Fukuoka. 4 puncte
2. Scrie denumirea publicației și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și genul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: vagonul poate avea aspectul unui club social. 4 puncte
5. Notează numărul propozițiilor din fraza: Unii pot alege chiar un tren special cu vagoane dotate cu
saltele „tatami”, neavând destinația dinainte stabilită, pasagerii alegându-l doar din dorința să petreacă în stil locomotivă. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții aflate în raport de coordonare copulativă. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unei călătorii cu trenul. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 18- 2020


Limba şi literatura română
Testul 18
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

— Bre-che-che-chex! coax! coax!
Căci fără apă am rămas!
Așa striga o broască, ce de cu primăvară
Din valea cea slotoasă*, pe deal s-a fost retras,
Și într-o scursură trăia ca pe Parnas*.
Dar seceta de vară
Scursurile-a zbicit*,
Iar broasca mea zvântată de-a glodului dar mare,
Striga la zei așa de tare,
Precum mai sus v-ați lămurit.
Ea prin acea strigare rugi grele înălța:
Să se ridice apa pân’ la scursura sa.
Când iată!
Zeul se arăta.
Și-i zice: „Ce vrei oare,
Urâtă grăitoare?”
(Era, se vede, Joe în bune dispoziții)
„Nu pot băga în seamă a tale, eu, capricii,
Ca să înec o vale și un întreg norod,
Când tu poți singură să te cobori la glod
De unde te-ai urcat
Pe deal, ce nu ți-e dat”.
Sunt unii dintre oameni, care cu sete vor
Ca bine să le fie pe lume numai lor;
Vânând pe orice chipuri măriri, averi și nume,
Măcar să piară lumea.

Alecu Donici, Broasca și zeul

*slotoasă – umedă
*Parnas – munte în Grecia considerat, în vechime, un loc sacru pentru zeii Dionysos, Apollo și reședință a muzelor
*a zbici – a se usca

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: trăia, zvântată. 4 puncte
2. Menționează rolul semnului două puncte din secvența: Și-i zice: „Ce vrei oare, / Urâtă grăitoare?”. 4 puncte
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului singur. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din versurile: Așa striga o broască, ce de cu primăvară / Din
valea cea slotoasă, pe deal s-a fost retras. 4 puncte
5. Numește două moduri de expunere identificate în text. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care broasca se roagă zeilor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specia
literară fabulă a textului dat. 16 puncte
 În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale fabulei;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.


SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:
Ultima oară omul a pășit pe Lună în 1972, dar NASA are în vedere o nouă misiune selenară
pentru 2024! Este vorba de programul Artemis, ce va construi o bază pentru un echipaj uman care să
facă popas acolo în drum spre Marte, planeta pe care omenirea visează s-o colonizeze. Nu-i
nemaipomenit?
Sigur, o bază spațială pe Lună pare un lucru mai lesne de realizat decât construirea unui habitat
pe Planeta Roșie, însă există multe inconveniente de care oamenii de știință țin seama. De exemplu,
suprafața Lunii este acoperită de un strat subțire de praf care provine de la resturile de meteoriți și comete
care rătăcesc în spațiu. Pentru că este vid și nu bate vântul, praful lunar nu se împrăștie. De aceea,
urmele pașilor lăsate în nisipul selenar de astronauții misiunii Apollo 11 vor rămâne intacte milioane de
ani. În schimb, particulele de praf sunt extrem de abrazive și le pot pricinui probleme respiratorii viitorilor
astronauți.
Pe Lună nu există atmosferă și nici nori, astfel încât nimic nu filtrează ziua razele pârjolitoare ale
Soarelui, după cum nimic nu reține noaptea căldura adunată peste zi. Din această cauză, pe Lună
variațiile de temperatură sunt foarte mari, de la 100 de grade Celsius la -200 de grade Celsius.
Viitorii exploratori s-ar putea stabili în regiunile polare ale Lunii, unde se găsește apă potabilă
înghețată. Gheața nu se topește pentru că este ascunsă de lumina Soarelui în umbra craterelor. De
aceea, în jurul gheții s-ar putea construi o bază lunară pentru explorarea spațiului. […]
Gravitația slabă a Lunii, de șase ori mai mică decât a Pământului, le va permite astronauților să
lanseze mai ușor rachete în spațiu. De aceea, din când în când, ei vor pleca de acolo către alte planete
ale Sistemului Solar.

Cristian Presură, O călătorie prin univers. Astrofizica povestită

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care este programată o nouă expediție pe Lună;
– planeta pe care omenirea dorește să o colonizeze. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și denumirea publicației din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează gradul de comparație și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: le
Sigur, o bază spațială pe Lună pare un lucru mai lesne de realizat decât construirea unui habitat pe
Planeta Roșie. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și propoziția subordonată, precizând felul
acesteia: Gravitația slabă a Lunii, de șase ori mai mică decât a Pământului, le va permite astronauților
să lanseze mai ușor rachete în spațiu. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată subiectivă,
introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte

B. Redactează o descriere de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj de noapte cu
lună plină. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două caracteristici ale peisajului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea
corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct)

,,Ce tie nu-ti place, altuia nu face''

        Intr-o zi din luna iulie a anului trecut, ma jucam in parc alaturi de mai multi colegi si prieteni. Meciul
de fotbal era in toi, scorul era strans si fiecare echipa era cat mai hotarata sa castige, caci miza era chiar
delicioasa: cei care pierdeau faceau cinste cu suc si inghetata. Toti ne gandeam la gustul racoritor al
premiului, dar niciunul dintre noi nu ar fi vrut sa piarda.
        Asa se face ca jucam cu inversunare si fiecare dintre noi dadea cat de mult putea. Deodata, insa,
auzim o bufnitura urmata de un vaiet de durere. Mihai, capitanul nostru de echipa, se afla la pamant, tinandu- si genunchiul cu mana. Fusese faultat de un adversar, Andrei, coleg si prieten cu noi toti... Niciunul nu a crezut insa ca Andrei a incercat doar sa preia mingea si nu l-a lovit intentionat... Jocul s-a
sfarsit intr-o cearta generala, iar Mihai a ajuns la medic, unde a fost pansat.
         Dupa cateva zile, genunchiul lui era ca nou, ia jocul a fost reluat. De data aceasta, Andrei statea in
poarta, caci nu mai vrusese sa fie pe teren. Inevitabil a venit randul lui Mihai sa atace un adversar ca sai
ia mingea... iar situatia s-a repetat: celalalt a cazut si s-a lovit destul de rau, si nimeni nu l-a crezut pe
Mihai ca nu l-a lovit intentionat.
      Atunci am inteles cu totii ca Andrei avusese dreptate si ne-am dat seama ca se potriveste proverbul:
„ce tie nu-ti place, altuia nu face”. Pentru toti, intamplarea a fost o lectie bine-meritata.