E.N. Varianta 9 -2020

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 9

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Stai singură-n grădină
Și dragostea ți-o cânți,
Și-atâta ți-i de bine,
Că parcă te-nspăimânți...
Lași cântecul, și iară
Pierdută-n gânduri cazi...
N-a fost nicicând sub ceruri
Seninul care-i azi.
I-atâta primăvară
În mugurii din tei,
Și-au înflorit ast-noapte
Atâția stânjenei...
Și iar începi un cântec
Duios, încetinel...
O, nu-ți întinde mâna
Spre bietul stânjenel!...
O, nu-ți întinde mâna
Să rupi o floare, când
I-atâta duioșie
În farmecul din gând!...
Căci vraja asta care
Plutește-n tot ce vezi,
De parcă firea-ntreagă
Te-ndeamnă să visezi, –
O simte ca și tine
Plăpândul stânjenel,
Și cine știe dacă
N-o fi visând și el!...

Elena Farago, În grădină

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: te-nspăimânți,
plăpândul. 4 puncte
2. Menționează rolul semnului exclamării din versurile: „O, nu-ți întinde mâna / Spre bietul stânjenel!”. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: N-a fost nicicând sub ceruri și Atâția stânjenei... 4 puncte
4. Selectează două cuvinte care conțin diftong din strofa a treia. 4 puncte
5. Precizează măsura primelor două versuri din poezie. 4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite, precizând felul lor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, o compunere în care să-ţi exprimi opinia
privind mesajul textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să formulezi o opinie privind mesajul textului dat;
‒ să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
‒ să ai un conţinut adecvat cerinţei;
‒ să te încadrezi în numărul de cuvinte indicat.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Uriașele grădini din Babilon, cunoscute și sub numele de „grădinile suspendate ale Semiramidei”,
au existat pe teritoriul vechiului Imperiu Babilonian, în prezent îngropat sub dune.
Potrivit istoricilor, datarea și motivul pentru care au apărut Grădinile suspendate sunt diferite. Pe
de-o parte, se consideră că Nabucodonosor al II-lea, regele Imperiului Babilonian, le-ar fi construit pentru una dintre soțiile sale, Amytis sau Amuhea. Pe de altă parte, în legendele grecești, se speculează că ar fi apărut încă din timpul regelui Ninus, întemeietorul orașelor Ninive și Babilon, pentru soția sa, Semiramida.
Istoricul Diodor din Sicilia susținea că grădinile ocupau o suprafață de 15 000 de metri pătrați și
se ridicau în patru terase până la 77 de metri. Pe terase, erau plantați arbori din mai multe specii și udați cu ajutorul unor mașini hidraulice care urcau apa din râul Eufrat la diferitele niveluri. Pe sub rădăcinile plantelor, se aflau canale care umezeau neîncetat pământul. Datorită posibilității întreținerii unei continue umidități, pe terase au putut să crească nu numai flori, ci și anumite specii de tamarix, palmieri și altele.
Sub terase, erau amenajate galerii și camere pentru familia regală, în care intra lumina dintr-o
singură parte, în așa fel încât galeriile și camerele de la un anumit nivel aveau în față priveliștea unei
grădini.
Pentru popoarele orientale din Antichitate, noțiunea de grădină era legată de ideea supremei
fericiri omenești, considerând grădinile „raiuri pe pământ”.

Corina Zorzor, Minunile lumii, www.adevărul.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– suprafața pe care o ocupau grădinile, conform istoricului Diodor din Sicilia;
– numele soției regelui Ninus. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care a fost extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menţionează numărul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă:
Pe terase, erau plantați arbori din mai multe specii. 4 puncte
5. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: Pe de altă parte, în legendele
grecești, se speculează că ar fi apărut încă din timpul regelui Ninus, întemeietorul orașelor Ninive și
Babilon, pentru soția sa, Semiramida. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă directă, având ca termen regent verbul a considera. 4 puncte

B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o grădină. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 8- 2020

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 8

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

N-am văzut de nicăieri o lună mai mare
Ca din vârful muntelui înzăpezit.
Parcă i-a împrumutat limpezimea
Sufletul meu nesfârșit.
Vântul poartă-n văile-albastre
Râuri de scântei ca-n vrăji străvechi.
Florile iernii suflate pe cetini
Îmi alunecă melodii de cleștar în urechi.
Aici totul, pădurile doinare*,
Cerul bun, colibile goale de stână,
Ramurile nopţii, adunate în inimă,
Se prefac în sânge sănătos, tânăr.
Codrii din vale sună din corn,
Curg jderii şi umbrele nopţii grăbite.
Aici închipuirea e tare ca ozonul
Şi visele scapără-n muchi împetrite.
Încât aş privi pe un lucru firesc
Dacă pe frunţile prietenilor de drum, în zbor,
Ar sălta flăcări de cântec şi forţă
Împletite după chipul iubirilor lor.

Nicolae Labiș, Noapte de iarnă

*doinare – referitor la cântecul doinei

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: limpezimea, nesfârșit. 4 puncte
2. Menționează rolul punctului în versurile: „Florile iernii suflate pe cetini / Îmi alunecă melodii de cleștar în urechi.”. 4 puncte
3. Explică modul în care s-au format cuvintele subliniate din versurile: Râuri de scântei ca-n vrăji
străvechi. / Florile iernii suflate pe cetini. 4 puncte
4. Selectează, din textul dat, două cuvinte care conţin vocale în hiat. 4 puncte
5. Precizează măsura versurilor: N-am văzut de nicăieri o lună mai mare / Ca din vârful muntelui
înzăpezit. 4 puncte
6. Transcrie o comparație și o metaforă din textul dat. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
genul liric a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Noua premieră a Operei Naţionale din Bucureşti [din mai 2018] cu spectacolul „Frumoasa din
pădurea adormită” de Ceaikovski în regia şi adaptarea coregrafiei clasice a lui Vasily Medvedev şi
Stanislav Fečo a fost dedicată celebrării a 200 de ani de la naşterea lui Marius Petipa, părintele
coregrafiei Marilor Poveşti Coregrafice. […]
Prin prisma acestei celebrări, noua „Frumoasă din pădurea adormită” la Opera Naţională din
Bucureşti, care ne-a obişnuit cu un ritm de aproape o premieră pe lună, este, aşadar, bine-venită.
Fiind vorba despre un basm coregrafic şi despre o adaptare a unei coregrafii care a fost gândită pentru
un public ce făcea practic parte dintr-o altă lume, este evident că provocarea cu care s-au confruntat
realizatorii spectacolului a fost amplificată. Există un tip de dinamică a mişcării raportată la ritmul în care sunt relatate naraţiunile în ziua de azi, fie că vorbim de filme, fie că vorbim de cărţi ilustrate cu poveşti pentru copii, faţă de care coregrafia de la 1890 poate părea publicului tânăr de azi statică şi pe alocuri desuetă*.
Acest lucru este, din fericire, salvat încă într-o mare măsură de frumuseţea poveştii în sine şi de
romantismul muzicii lui Ceaikovski în datele obiective ale spectacolului. Din fericire, montarea din
Bucureşti aduce costume, lumini şi decoruri proaspete şi strălucitoare […] semnate de Pavol Juráš, la
care, lucru cel mai important, se adaugă o evoluţie coregrafică la înălţimea dificilei misiuni a soliştilor şi mai ales a cuplului principal.

Virgil Oprina, Avem la operă o nouă „Frumoasă”, www.liternet.ro

*desuetă – demodată, învechită

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele părintelui coregrafiei Marilor Poveşti Coregrafice;
– două elemente noi pe care le aduce montarea din București a spectacolului menționat. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului de unde a fost preluat fragmentul. 4 puncte
3. Menţionează genul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă:
Acest lucru este, din fericire, salvat încă într-o mare măsură de frumuseţea poveştii în sine. 4 puncte
5. Transcrie propoziţiile din fraza următoare, precizând felul acestora: Prin prisma acestei celebrări,
noua „Frumoasă din pădurea adormită” la Opera Naţională din Bucureşti, care ne-a obişnuit cu un ritm de aproape o premieră pe lună, este, aşadar, bine-venită. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte

B. Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte, în care să descrii o persoană care este un
model pentru tine. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două trăsături ale persoanei alese;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 7- 2020

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A
Testul 7

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citește următorul text:

În toate duminecile și zilele de sărbători, dis-de-dimineață, cobora despre munte și intra călare în
sat un voinic curățel. Nimeni nu se întreba de unde vine și unde descalecă; toată lumea știa că este
Miron oierul și nimeni mai mult nu dorea să știe.
Trecuse un an de zile de când Miron venea mereu la joc; flăcăii îi erau prieteni, iar fetele se adunau
bucuros împregiurul lui ca să-i asculte poveștile, vorbele șăgalnice și cântecele frumoase. Din când în
când, dar foarte arareori, Miron scotea din șerpar* un fluieraș, pe care cânta câte o doină plină de duioșie, încât oprea răsuflarea celor ce-l ascultau. Din când în când, numai arareori, scotea Miron fluierașul său; îl scotea însă totdeauna când Marta îl ruga; ba era chiar destul ca ea să privească la șerpar, pentru ca Miron să puie mâna pe piept, gata de a-i face pe plac.
Acesta e lucru știut de toți, ba chiar un lucru care de sine se înțelegea. Cine nu ar fi dorit să asculte
cântecele lui Miron și care fată nu ar fi dorit să-i fie în apropiere și să-i audă graiul limpede? Marta era fiica Mihului Saftei și era un lucru firesc ca atunci când ea roagă, să nu zică ba, mai ales știind să-l roage atât de frumos cum avea obiceiul. Fetele dar, când voiau să asculte, rugau pe Marta; Marta însă mai totdeauna le răspundea că Miron nu voiește, fiindcă nu e tocmai în voia lui cea bună. Numai din când în când, foarte arareori, Marta ruga pe Miron să cânte.
În horă Miron totdeauna e cumpătat, încât parcă numai șuguiește* cu jocul. Dar ochii tuturora se
opresc asupra lui. Înalt și mlădios, cu umerii lați și cu pieptul ieșit, el calcă lat și pe întreaga talpă, încât la fiecare pas întregul trup i se scutură și se leagănă când la dreapta, când la stânga. Când stă însă și-și ridică fruntea ieșită din față, fetele tresar sub privirea lui. Un cap bălan* cu părul lung până pe umeri, cu o față albă și străbătută ca de-o răsuflare de rumeneală, cu doi ochi mari și albaștri ca fața cerului privită de pe culmea muntelui. Totdeauna e în această față ceva ce nu se mai găsește în alte fețe, un fel de tristeță, un văl de gânduri, iară în surâsul de pe buzele lui ascuțite totdeauna e ceva ce-ți deschide sufletul.
E minunat flăcău Miron și nu e minune că toți îl caută și îl doresc. Înspre amurgul serii, când jocul
se sparge, Marta pleacă spre casă […] însoțită de fete și de flăcăi. Între flăcăi este și Miron, care, precum de la sine se înțelege, totdeauna merge alăturea cu dânsa.
Peste puțin, ei lasă apoi ulița, trec un pârleaz de la dreapta și merg pe o cale mai scurtă, pe poteca
dintre vii, pe la Fântâna Corbului, unde izvorăște apa cea bună.
Până aici merge Miron. Mai departe nu. Aici apoi, câteodată, fetele și flăcăii se opresc și Marta
roagă pe Miron să cânte. […]
— Cântă mai departe, căci grozav de frumoasă e doina! îi zise ea cu stăruință.

Ioan Slavici, Gura satului

* șerpar – brâu lat de piele (prevăzut cu buzunare) pe care îl poartă țăranii; chimir
* a șugui – a glumi; a duce cu vorba; a minți
* bălan – (despre oameni sau părul lor) blond

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: totdeauna,
să privească. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvența ei lasă apoi ulița, trec un pârleaz de la dreapta și merg pe o
cale mai scurtă. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: Înspre amurgul serii și cântase atât de frumos. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din fragmentul: Acesta e lucru știut de toți, ba chiar un lucru care de sine se înțelegea. Cine nu ar fi dorit să asculte cântecele lui Miron și care fată nu ar fi dorit să-i fie în apropiere și să-i audă graiul limpede?. 4 puncte
5. Numește două moduri de expunere identificate în text. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care fetele din sat o roagă pe Marta să-l convingă pe Miron să cânte. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe Miron,
personajul din textul dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două trăsături ale personajului dat, valorificând textul dat;
– să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului dat, prin câte o secvență comentată;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citește următorul text:

„Go” este un vechi și complex joc de inteligență, cu o bogată istorie în țările răsăritene ale Asiei. […]
Legenda spune că goul a fost inventat în China antică, în urmă cu aproximativ 4000 de ani, de
către un înțelept al unui împărat chinez. Au fost descoperite piese de go în morminte antice chineze și
se pare că, la început, setul de joc era folosit și cu alte scopuri, cum ar fi prezicerile sau calculele
matematice (ca abac).
De-a lungul istoriei multimilenare, mai mulți jucători s-au remarcat prin talentul lor extraordinar.
Dintre aceștia, celebru este, fără îndoială, Go Seigen, un geniu al jocului, cel care a pus bazele goului
modern. […] În România, jocul de go a apărut în zona Timișului, în urmă cu aproximativ 70 de ani, prin intermediul domnului Walter Schmidt, cel care a învățat regulamentul dintr-o carte descoperită
întâmplător și a format un mic nucleu de jucători.
La nivel mondial, supremația este deținută de jucători din China și Coreea de Sud. Deși nu se
poate spune cu exactitate cine este numărul 1, doi jucători se remarcă prin numărul de titluri câștigate: sud-coreeanul Lee Sedol și chinezul Gu Li.
În prezent, în România există un număr de aproximativ 550 de jucători legitimați, cel mai tânăr
are în jur de 6 ani, cel mai vârstnic fiind chiar Walter Schmidt (82 de ani). Cel mai bun jucător român de go este Cătălin Țăranu, fiind unul dintre puținii profesioniști europeni în materie. În acest moment sunt afiliate federației 22 de cluburi și structuri sportive, la nivel național. Există doar competiții pe categorii de vârstă, nu ligi diferențiate valoric.

 Gabriel Bucur, Jocul de go, un alt „sport al minții”, în Sport revolution

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– țara în care a fost inventat jocul de go;
– vârsta celui mai tânăr jucător de go, legitimat în România. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care a fost extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează diateza și modul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se exprimă: Au fost descoperite piese de go în morminte antice chineze. 4 puncte
5. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: Au fost descoperite piese de go în morminte antice chineze și se pare că, la început, setul de joc era folosit și cu alte scopuri, cum ar fi prezicerile. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte 

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în
timpul unui concurs. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte; coerența
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 6- 2020

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Testul 6
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Când am venit târziu ca să te caut
În parcul îmbrăcat în frunză lată,
În parcul năpădit de ierburi rele –
Departe, pe-o cărare neumblată,
Zării pe Zeul Toamnei trist și singur.
Cum alergam cu dorul de-altădată,
Purtând în suflet rediurile* verzi
Și cerul clar, și iarba cu zorele,
Și visul viu, în care să te pierzi,
Am stat pe loc legat de-o melodie.
Și Zeul Toamnei pe un flaut de-aur
Îmi tălmăcea trecutul în surdină,
Și soarele se stinse prin frunzare
Pălind încet cu galbenă lumină,
Când cerul își cocli* în zări arama.
Și frunzele zburară de rugină,
Ca fluturi mari cu aripe ciudate,
Vicleanul zeu cânta acum mai tare:
Și frunzele foșniră spulberate…
Foșniră cum foșnește amintirea.

Ion Pillat, În parc

*rediuri – păduri mici şi tinere
*cocli – a se oxida; a prinde un strat de carbonat de cupru, de culoare verde, toxic, care se formează pe suprafaţa obiectelor de aramă

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: târziu, trist. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei în secvența de-altădată. 4 puncte
3. Scrie patru cuvinte din familia lexicală a cuvântului singur. 4 puncte
4. Selectează, din strofa a treia, două cuvinte care conțin vocale în hiat. 4 puncte
5. Precizează măsura primului vers din poezie. 4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
genul liric a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului liric;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Teatrul Excelsior porneşte la drum în noua stagiune 2014 – 2015 cu o tolbă plină de proiecte şi
gata de ieşirea în marea lume a festivalurilor. Noul director al Teatrului Excelsior, Adrian Găzdaru, vă
propune în această toamnă două premiere cu totul speciale.
Cea dintâi, „Kiki și Bozo”, un text sensibil și plin de poezie, scris de Andreea Vălean, este regizată
de Peter Kerek și a intrat deja în repetiții.
Peter Kerek a gândit acest spectacol cu două distribuții, în care îi veți descoperi pe tinerii actori
Raluca Botez, Ștefania Dumitru, Lari Cosmin Giorgescu, Dan Clucinschi, Alexandru Mike Gheorghiu și Ion Bechet.
Cea de-a doua premieră va fi „Momo sau strania poveste despre hoții de timp și copilul care le-a
înapoiat oamenilor timpul furat”, o invitație în lumea fantastică a lui Momo, un personaj fabulos creat de Michael Ende. În acest basm-roman, Momo, o fetiță care încearcă să salveze lumea, îi are ca parteneri pe Casiopeea, o ciudată broască-țestoasă, și pe maestrul Hora.
Dramatizarea este realizată de Lenuș Teodora Moraru, care va semna și regia acestui spectacol.

Petre Ivan, Teatrul Excelsior, între premiere și festivaluri, www.ziarulmetropolis.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anotimpul în care începe stagiunea de teatru;
– numele regizorului primului spectacol din stagiune. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menționează numărul și cazul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: le-a înapoiat oamenilor timpul furat. 4 puncte
5. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: În acest
basm-roman, Momo, o fetiță care încearcă să salveze lumea, îi are ca parteneri pe Casiopeea, o
ciudată broască țestoasă, și pe maestrul Hora. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
subiectivă, care să aibă ca termen regent verbul a descoperi. 4 puncte

B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare petrecută la teatru
sau la cinema. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

E.N. Varianta 5 -2020

Testul 5
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:
— Auzi, Bobi, până fac eu mâncarea, ia arată-le dânșilor ce desenezi tu toată ziua, spuse Lisaveta,
căreia ‒ oricâtă încredere avea în părintele Saveliuc ‒ îi venea greu să lase doi necunoscuți singuri la ea în
casă. Arată-le cum ai desenat-o tu pe mama, adăugă ea, brusc înduioșată.
— Ei, lasă ... se scutură puștiul, rămânând la fel de încruntat.
— Hai, hai! Ce, ți-o fi rușine? Doar de ce le faci? Nu ca să le arăți?
— Le fac că-mi place mie să le fac! explică el tăios și dispăru din prag.
Însă după vreo două minute apăru iar în sufragerie, fluturând nepăsător un bloc de desen mare, legat
cu o sfoară. Se apropie timid de cei doi bătrâni, trecu pe lângă ei și aruncă blocul pe patul din spatele lor.
— Le-ai adus, Bobi? se auzi de undeva vocea Lisavetei, care plecase la treburile ei.
— Le-am adus, bombăni băiatul.
Cei doi bătrâni rămaseră răbdători pe scaune. Petre își lăsase rucsacul la piciorul mesei, iar bătrânul
cel tăcut și înalt își rezemase toiagul de lemn pe genunchi. Pălăriile de paie se odihneau acum pe masă.
Petre se uită spre puști și zise cu o voce tărăgănată:
—Dacă nu vrei, nu trebuie să ni le arăți. Eu, drept să zic, aș vrea să le văd. Mama ta zice că ești priceput ...
Bobi se întinse spre pat și luă cu un gest neglijent blocul de desen. Îi desfăcu sfoara cu care era legat.
Petre observă că mâna băiatului tremura ușor. Tremura și când îi întinse blocul. Drumețul puse blocul pe
masă și îl deschise. Bobi rămase în picioare, lângă el, și se uită la bloc ca și cum l-ar fi văzut prima dată.
Petre privi atent primul desen și i-l întinse tovarășului său, care îl studie și el și îl puse deoparte. La
fel făcură drumeții și cu a doua foaie, și cu a treia.
— Ei, ce ziceți? întrebă Lisaveta, care apăruse în prag și își ștergea mâinile ude de șorț. Așa-i că e
tare priceput Bobi al meu? [...]
Din desenele lui, chiar așa naive cum erau multe din ele, se vedea că Lisaveta avea dreptate: Bobi
se pricepea. Avea har. Avea mână bună și sigură. Fie că-l învățase cineva ‒ deși cine să-l fi învățat acolo, în sat? ‒, fie că se învățase singur, cert e că știa să lucreze în creion și în acuarelă, știa să tragă linii și tușe sigure și mai ales să schițeze contururi de oameni care deveneau mai mult decât simpla lor imagine desenată. În altă epocă am fi zis că prindeau viață pe hârtie. Chipul Lisavetei era în același timp și o bucată din povestea vieții ei, pe care o citeai cumva pe fața aceea obosită, cu ochi mari și triști, dar îndârjiți, pe ridurile apărute prea repede pe un obraz altfel frumos, pe sprâncenele încruntate, dar nu amenințătoare.
Probabil că un critic de artă ar fi putut spune mai multe lucruri despre calitățile, dar și despre defectele acelei reprezentări figurative făcute de un adolescent nu foarte instruit, însă era evident că avea har.

Radu Pavel Gheo, Noapte bună, copii!

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: brusc, drumeții. 4 puncte
2. Menţionează rolul virgulei în secvența: — Ei, ce ziceți?. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: Îi desfăcu sfoara cu care era legat și pe sprâncenele încruntate. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: Din desenele lui, chiar așa naive cum erau
multe din ele, se vedea că Lisaveta avea dreptate. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care Lisaveta dorea ca băiatul să le arate străinilor
desenele. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
epic a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi două trăsături ale genului epic;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:
Conacul familiei Golescu, singura construcţie cu caracter laic-fortificat din Țara Românească păstrată
din epoca lui Matei Basarab, este adăpostit de Muzeul de la Golești. Conacul a intrat în istorie şi datorită evenimentelor marcante pentru istoria țării, pe care le-a găzduit de-a lungul vremurilor.
Între primele menţiuni despre conac se numără cea a lui Paul de Alep, care nota: „Mărețul şi elegantul conac al logofătului este o clădire armonioasă, apărată de multe tunuri. Am dormit acolo, fiind primiți cu mare cinste şi ospătați cu o masă domnească, aici gustând cele mai dulci şi bune vinuri din Țara Românească”.
Anul construcției conacului de la Golești este „leat 7148” (1639 – 1640), iar numele primilor proprietari (Stroe Leurdeanu şi Vişa din Goleşti) şi al meşterului Stoica le găsim săpate în piatra chenarelor de la ferestrele pivniței.
Zidurile, groase de circa 60 de centimetri, asigură construcției trăinicia necesară, materialele de
construcţie fiind: cărămida lungă şi subţire, specifică epocii, bine arsă şi prinsă în mortar gros, piatra şi lemnul.
Acoperișul clădirii este realizat în patru ape şi era făcut din şiţă* bătută la 5 – 6 rânduri.
Dincolo de aspectul tradițional de apărare, se remarcă nivelul ridicat de confort, caracteristic tuturor
locuințelor marilor boieri munteni, construite în timpul domniei lui Matei Basarab.

Călin Gerard, Din muzeele României, în Historia, an XVI/nr. 176

*şiţă – bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– perioada în care a fost construit conacul familiei Golescu;
– două materiale utilizate la construcția zidurilor conacului. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras textul de mai sus. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă:
Conacul familiei Golescu, singura construcţie cu caracter laic-fortificat din Țara Românească păstrată din epoca lui Matei Basarab, este adăpostit de Muzeul de la Golești. 4 puncte
5. Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul acesteia: Conacul a intrat în
istorie şi datorită evenimentelor marcante pentru istoria ţării, pe care le-a găzduit de-a lungul vremurilor. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin pronumele relativ care. 4 puncte

B. Redactează o descriere literară, de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți un peisaj care te-a
impresionat. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două caracteristici ale peisajului ales;
– să utilizezi două figuri de stil diferite;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct)

E.N.Varianta 4- 2020

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A

Anul școlar 2019 – 2020

Probă scrisă

Limba şi literatura română

Testul 4

•          Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

•          Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I                                                                                                                                                                  40 de puncte

 

Citeşte următorul text:

La prima repetiție chiar, după distribuirea rolurilor, Paul Matache, interpretul principal și cel mai talentat din echipă, a întârziat zece minute. Îl cunoșteam ca pe un băiat serios; [...] și i-am scuzat întârzierea, gândindu-mă că au fost de vină tramvaiele.

Dar la a doua repetiție a întârziat cincisprezece minute, iar la a treia, douăzeci. De astă dată, i-am spus în glumă, așa cum aveam obiceiul să îmi fac observațiile:

— Dacă vei veni la repetiții, dragă Paule, tot așa, gradat ... cu cinci minute mai târziu în fiecare zi, în cele din urmă n-ai să mai vii deloc.

— Vă rog să mă scuzați, don' profesor, dar am o serie de treburi care ...

— Te rog să ne crezi că și noi toți avem mai multe serii de treburi care ... și, totuși, de când am început repetițiile, nimeni n-a întârziat cu o secundă măcar. [...]

Mă așteptam ca, la repetiția următoare, Matache să sosească cel puțin exact la ora fixată, dacă nu chiar înainte cu câteva minute, spre a-și răscumpăra astfel celelalte întârzieri. Ora fixată era cinci, dar iată că se făcu cinci și jumătate și protagonistul nostru nu mai sosea. [...].

— În felul acesta nu mai putem continua repetițiile și la serbare riscăm să ne facem de râs. Eu țin totuși să se joace această piesă, la care am lucrat nopți întregi și care cred că ar avea mult succes. După voi, cine este cel mai indicat să preia rolul lui Matache?

Toți răspunseră în cor, de parcă ar fi fost vorbiți dinainte:

— Mărgărit, don' profesor!

— Eu ..., dar de ce tocmai eu?!

— Fiindcă tot n-ai niciun rol în piesă! îi răspunseră băieții.

— Cum n-am niciun rol? obiectă el, mai în glumă, mai în serios. Nu sunt eu suflerul* trupei? Oare, ați uitat că doi dintre cei mari scriitori ai noștri au fost sufleri: Eminescu și Caragiale? [...] Ce v-ați face voi, la urma urmei, fără sufler?

— Am să-ți răspund eu, Nicule! [...] Ar învăța rolurile la perfecție și te-am da frumușel la o parte. Băieții râseră și aplaudară cu sinceritate.

Când a sosit, în sfârșit, Matache, la ora șase fără zece, ne-a găsit asupra repetiției și a căzut tocmai

pe-o replică de-a lui, spusă de Mărgărit. Ne-a dat bună seara, i-am răspuns, iar el, foarte contrariat, a întrebat, nevenindu-i să creadă:

— Ăăăă ... ați început repetiția?

— Fără dumneata, Matache, închipuie-ți! [...]

— Cum adică, don' profesor? făcu el, uluit.

— Adică, în rolul tău va juca un elev punctual întotdeauna, și anume Mărgărit. [...]

— O să vedeți că până la urmă n-o să se aleagă nimic din piesă, dacă nu joc eu! [...]

— Ia te uită, marea vedetă! Pesemne de aceea te lăsai așteptat, convins că fără tine nu se poate ...

întocmai ca cocoșul din fabulă, care credea că, dacă nu cântă el, nu răsare soarele ... Și, într-o dimineață, s-a încăpățânat și n-a mai vrut să cânte; dar, spre marea lui uimire, soarele tot a răsărit!

Grigore Băjenaru, Bună dimineața, băieți!

*suflerul (sufleor) – persoană care suflă actorilor, în timpul repetițiilor și al reprezentațiilor, replicile pe care urmează

să le spună
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
.	1.Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: fixată, uimire.					4puncte
	2.Menționează rolul virgulelor din secvența: — Fără dumneata, Matache, închipuie-ți!					4puncte
	3.Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din fragmentul: spre a-și răscumpăra  astfel					celelalte
întârzieri.						4puncte
Probă scrisă – Limba şi literatura română						Testul 4
	Pagina 1 din 2

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

4.   Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: La prima repetiție chiar, după distribuirea rolurilor, Paul Matache, interpretul principal și cel mai talentat din echipă, a întârziat zece minute.Îl cunoșteam ca pe un băiat serios.                                                                                 4 puncte

5.  Numește două trăsături de caracter ale personajului Paul Matache, ilustrându-le cu câte un citat 

potrivit.	4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care Paul Matache este înlocuit din rolul său.	4 puncte
B. Redactează, în 100 – 180 de cuvinte, rezumatul textului dat.	16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să formulezi ideile principale, dovedind înțelegerea textului;
‒ să prezinți evenimentele în succesiune logică;
‒ să respecți regulile de alcătuire a unui rezumat;
‒ să te încadrezi în numărul de cuvinte indicat.

SUBIECTUL al II-lea                                                                                                                                                  36 de puncte

 

Citeşte următorul text:

Gara Filaret a fost prima gară din București, inaugurată ȋn octombrie 1869, cu ocazia punerii ȋn folosință a tronsonului feroviar București Filaret – Giurgiu, prima linie de cale ferată din Romȃnia, care lega capitala de portul dunărean, o rută comercială de maximă importanță.

Primele două trenuri au plecat oficial din gara Filaret la data de 31 octombrie.

Primul era format din locomotiva Mihai Bravu și trei vagoane, care transportau 90 de călători, printre care și membrii guvernului și alți demnitari, iar al doilea tren se numea „Dunărea”. Gara din Giurgiu i-a așteptat ȋmpodobită, ȋn straie de sărbătoare […]. La data de 12 noiembrie, în același an, a sosit ȋn gara Filaret, din direcția Giurgiu, trenul care transporta perechea princiară a Romȃniei, formată din Carol I și logodnica acestuia, Elisabeta de Wied. Viitorii suverani ai Romȃniei au fost primiți, pe peron, de o delegație numeroasă, trăgȃndu-se 100 de salve de tun. Perechea princiară pleacă de la gară spre Mitropolie, ȋnsoțită de ȋntregul alai de curteni și politicieni, unde este așteptată ȋn dangătul clopotelor bisericii, pentru a oficializa căsătoria lor.

Ginel Lazăr, Primele gări bucureștene, ȋn BIG Explorer

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.

1.  Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:

–  anul în care a fost inaugurată gara Filaret;

–	numele celui de-al doilea tren care a plecat din gara Filaret.	4puncte
2.	Scrie numele autorului și denumirea publicației în care a apărut rticolul.	4puncte
3.	Menţionează diateza şi modul verbelor subliniate în textul dat.	4puncte

4.  Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă:

Gara din Giurgiu i-a așteptat ȋmpodobită, ȋn straie de sărbătoare.                                      4 puncte

5.   Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: La data de 12 noiembrie, în același an, a sosit ȋn gara Filaret, din direcția Giurgiu, trenul care transporta perechea princiară a Romȃniei, formată din Carol I și logodnica acestuia, Elisabeta de Wied.                            4 puncte

6.  Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă

indirectă, introdusă prin adverbul relativ unde.                                                                  4 puncte

B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul unei călătorii.                                                                               12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;

– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;

– să ai un conţinut adecvat cerinţei;

– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Probă scrisă – Limba şi literatura română                                                                                                                               Testul 4

Pagina 2 din 2